Sexul și genul

Aflu cu stupoare că Senatul României a adoptat un proiect de lege care modifică Legea Educatiei și interzice în școli, inclusiv în universități referirile la identitatea de gen, «înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt totdeauna aceleași».

Conceptele de sex și de gen sunt fundamentale pentru feminism, o mișcare revoluționară lipsită de orice violență căreia îi datorăm toate drepturile pe care le avem azi (mă refer la femei) și o perspectivă de studiu mai mult decât consolidată în spațiul academic internațional.

Din punct de vedere istoric, feminismul, care militează pentru egalitatea între femei și bărbați, se naște în Anglia de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când Mary Wollstonecraft publică, în 1792, A Vindication of the Wrights of Woman. Celebrele scriitoare Virginia Woolf și Simone de Beauvoir sunt inițiatoarele feminismului literar în secolul XX.

Să revenim la distincția între sex și gen, tocmai ceea ce Senatul Romaniei a decis să interzică. În feminism și în studiile de gen (care sunt, repet, discipline universitare deja de tradiție la nivel mondial), sexul se referă la dimensiunea biologică, iar genul la cea culturală. Nu ne naștem femei, devenim femei, spunea Simone de Beauvoir, în celebrul studiu Al doilea sex, în sensul că femile primesc o anumită educație care răspunde unei ideologii masculine. Nu cred că e nevoie să argumentez că această ideologie poate fi de multe ori retrogradă și violentă față de femei. De fapt, e de ajuns să considerăm ca exemplu violențele conjugale, numite de gen. In 1988 respectata feministă Joan Scott, specialistă în istorie, publică un text fundamental, Gender: A Useful Category of Historical Analysis. Genul, spune Scott, «este un element constitutiv al relațiilor sociale, bazate pe relațiile percepute între sexe, iar genul este o formă primară a relațiilor simbolice de putere». Aceste relații de putere sunt responsabile pentru constanta discriminare suferită sub diferite forme și în diverse grade de femei la nivel internațional: femeile sunt violate, ucise, de multe ori lovite sau bătute de partenerii lor, discriminate economic și obligate să-și asume în cele mai multe cazuri cam toate sarcinile spațiului domestic. Dar în aceeași situație discriminatorie se află și homosexualii, lesbienele și transexualii (menționez că teoria queer se studiază de asemenea în universități la nivel internațional).

Studiul construcției conceptului de gen este foarte important în teoria feministă tocmai pentru că arată caracterul social, cultural al ideilor de feminitate și de masculinitate.

A interzice referirile la identitatea de gen în școli și universități este o initiativă extrem de periculoasă și sper că nu va prospera. Vrem un viraj autoritar spre o societate patriarhală care susține diferite forme de violență, reală și simbolică, contra femeilor, bullingul asupra homosexualilor (să nu ne înșelăm, acestea vor fi consecințele) sau o societate deschisă, avansată, civilizată, care respectă autonomia universitară (încălcarea acestei autonomii este alt aspect extrem de grav al acestui proiect de lege) și educă, în egalitatea deplina de șanse între femei și bărbați, între toți cetățenii până la urmă?

Ioana GRUIA

Scriitoare de limbă spaniolă, Ioana este profesoară de literatură comparată și studii de gen la Universitatea din Granada. A publicat romanele El expediente Albertina (Dosarul Albertina, 2016) și La vendedora de tiempo (Vânzatoarea de timp, 2013) și volumele de poeme Carrusel (Visor, 2016) și El sol en la fruta (2011). Premii: Andalucía de poesía joven (2011), Premiul Emilio Alarcos (2016), Premiul Tiflos (pentru romanul Dosarul Albertina. În română sunt disponibile cărțile Soarele în fruct (2015) și Carusel (2018). Pagina web: www.ioanagruia.com

Noua Literatură

Diana NECHIT scrie o literatură-hibrid, situată între poem și proză confesivă, texte suținute emoțional, experimente în spațiul complex al empatiei. Convinsă că ficțiunea are nevoie de schimbare, admiratoare deopotrivă a avangardei și a valorilor clasice, Diana aduce o solidă cultură naratologică și experiențe insolite, dintr-o copilărie petrecută în Congo. În ciuda imageriei care te contaminează prin insolit, la baza scrisului se află narațiunea. Puțini scriitori păstrează de la un capăt la altul scopul epic, legătura emoțională cu ceea ce numeam odată firul poveștii, iar Diana se află printre aceștia. Povestea, alcătuită din secvențe de poem, nu se îndepărtează nicio clipă de schema universală, a amintirilor despre copilărie, nu se pierde în exoticul artificios, nu trădează ideea de întoarcere în trecut, de reconstrucție epică.

Fragmentul publicat aici e un decupaj, un epos compozit, alcătuit din secvențe preponderent vizuale, care se leagă pe un tipar fidel rememorării și selectivității ei subiective.

Doina RUȘTI

Bogdan Tănase despre antologia lui Freeman

Cartea săptămânii

Cele mai bună texte noi despre California

o antologie de Freeman

Recomandată de

Bogdan TĂNASE

Black Button Books

N O U T Ă Ț I

Gala Premiilor GOPO va avea loc pe 29 iunie, la Verde Stop Arena

Detalii

Gala poate fi urmărită pe: Website: https://premiilegopo.ro/

Dar și pe paginile dedicate Premiilor Gopo, pe Facebook, Instagram sau YouTube

Radu Cosașu

Nominalizat la GOPO, alături de Cristina Ionescu

OPT motive - partener media, la Gopo

Touch Me Not - 9 nominalizări la GOPO(Gabi Suciu)

Lars von Trier. Un Dante al ecranului? - o cronică de Andrei Bulboacă

Prezentări & Cronichete

Javier Montes - Luz del Fuego (Lumină de foc)

Să spun drept, eu n-am auzit de Javier Montes (n. Madrid, 1976), până azi, deși a mai scris: The Hotel Life, After Henry James, Naufragiați în Rio, Partea a doua și Penultimii, dar noua lui carte e despre Dora Vivacqua, braziliancă revoluționară din anii ‘50, pionieră a nudismului, dansatoare, fondatoarea unui partid politic, candidată la președinția Braziliei, iubitoare de șerpi și autoare de romane moderne, deci o personalitate efervescentă. Montes susține că n-a fost niciun efort să se pună în pielea Dorei, pentru că el „este și vrea să fie foarte femeie”. Cartea este un quest detectivesc și o evocare a celei care și-a luat numele de Luz del Fuego după numele unei mărci de ruj. Ea a înființat primul club naturist din America Latină pe plaja Ilha do Sol (Insula soarelui), unde lumea intra complet dezbrăcată, chiar și politicienii și actorii celebri, ca Errol Flynn sau Elizabeth Taylor (sau așa circulă legenda, care mai susură și că Jayne Mansfield nu i-a convins să intre doar topless). Brazilia este prezentată ca o țară bipolară, oscilând mereu între dorința de modernitate și impulsurile reacționare.

Alexandra NICULESCU

În numărul acesta semnează

Recomandări OPTm

Văd, văd o mie de maimuțe
privind prin sticla care mă separă de tine

(Ben MAZER , în traducerea lui Dan SOCIU)

Cronică de Anca Eftenie

BOTANICA

lui Sim. Fl Marian

Noutăți

Anul BEETHOVEN

BESTSELLER

Inscrierile pentru Conferința de Antropologie Urbană, ed a 6-a,

- se prelungesc până pe 1 iulie. Mai multe informații, pe pagina conferinței, Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu)

EDITURA UNIVERS

ARE CELE MAI MARI REDUCERI

Copyright © optmotive.ro