Paul CERNAT

Critic și istoric literar, conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București. Cărți: Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice (2018), Avangarda românească și complexul periferiei (2007), Contimporanul: istoria unei reviste de avangardă (2007), Modernismul retro în romanul interbelic românesc (2009) ș.a.

Obiectivitatea și nevralgiile ei

Impersonalitatea/neutralitatea/obiectivitatea „științifică” a naratorului din Madame Bovary, în raport cu moralitatea personajelor sale, a fost etichetată ca imoralitate, la jumătatea secolului 19, de către instanțele etice ale societății franceze: tertium non datur, cine se abține să judece într-un fel sau altul legitimează Răul (în acest caz, adulterul Emmei). Amuzant e că același Flaubert va afirma, apărîndu-se, că Madame Bovary c`est moi. Cum ar veni, perspectiva asupra „mea” (ca proiecție ficțională de sine) este una obiectivă, neutră și neimplicată, i.e. științifică: eu sunt pentru mine un obiect de studiu din afară. Je est un autre. Problema nu e, după cum se vede, una de natură naratologică, ci morală și politică în cel mai înalt grad. Gardienii ...

Copilărie și lectură

Formată la școala de la Brașov a regretaților Gheorghe Crăciun și AL. Mușina, Ștefania Mihalache e o prezență constantă, stimulativă, în literatura autohtonă a ultimelor două decenii; a publicat la început poezie, a amorsat apoi romanul (polemic-identitarul Est-falia, narațiunea „corporatistă” din Poemele secretarei) iar acum debutează în critică printr-un volum dens – la origine teză de doctorat – pe o temă caracteristică, obsedantă chiar, a prozei românești postdecembriste.Probă de maturitate, Copilăria. Reconstituiri literare după 1989 (Editura Paralela 45, 2019) este și un demers de pionierat. Autoarea prinde un fir-cheie și nu-i dă drumul, țesînd din el o istorie literară a copilăriei centrată pe literatura română și, în cadrul ei, cu precădere asupra ...

Patru cărți de istorie literară & culturală tânără

Anul trecut, Anca Hațiegan, universitar la catedra de Teatru și Film a Universității clujene Babeș-Bolyai, cu antecedente editoriale în comentarea teatralității prozei românești postbelice și a istoriei teatrului sub comunism, a publicat la Polirom o carte care s-ar fi putut intitula, lejer, Apariția actriței în cultura română. Mai artist și mai inspirat, titlul Dimineața actrițelor trimite aparent la Dimineața poeților a lui Eugen Simion sau la Dimineața tinerelor doamne de Marta Petreu, deși adevărata sursă – mărturisită - e Dimineața pierdută a Gabrielei Adameșteanu. Începuturile modernizării autohtone sunt reconstituite, participativ, de pe versantul apariției și autonomizării profesionale a primelor noastre actrițe, către mijlocul secolului ...

Sadoveanu și „viețile sfinților”

Un volum greu truvabil azi − reeditat fragmentar în 1993 la Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, îngrijit de Petru Ursache și cu un cuvânt înainte de Bartolomeu-Valeriu Anania − este Din viețile sfinților. Spre Emaus, cuprinzând hagiografii prelucrate, în vederea unui proiect mai amplu, de M. Sadoveanu și D. D. Patrașcanu. E vorba, de fapt, despre două volume, din 1924 și 1926, plus repovestirea din 1930 a „Istoriei sfinților Varlaam și Ioasaf de la India”.

În 1947, Sadoveanu și-a reunit toate secvențele hagiografice (minus adaptările defunctului Patrașcanu) într-o singură carte, Legende sfinte − needitabilă, din motive lesne de înțeles, în perioada regimului comunist, cu tot statutul ...

Singurătatea lui Paul Goma

O vorbă celebră a lui Malraux spunea că moartea transformă viața în destin. Pentru viața lui Paul Goma, finis coronat opus. Dispariția fizică a scriitorului și fostului disident, internat de o săptămînă cu coronavirus într-un spital parizian, a creat, în contextul simbolic al pandemiei, un val de emoție, exprimat mai ales în mediul online autohton: echivalent, probabil, al unui complex de vinovăție față de marele singuratic răzvrătit, adulat de unii ca un erou național, respins de alții ca un ciumat. Dar și, probabil, al unui sentiment al înfrîngerii, marginalizării, nerecunoașterii și neînțelegerii a ceea ce am fi putut fi și n-am fost.

...

Deschiderea care se închide

Nu știu dacă e o megatendință la nivelul întregului „sistem mondial postmodern”, dar știu că la nivelul a ce a mai rămas din învățămîntul nostru de umanioare (neproducător de bani, după actualele criterii de piață), de la clasa zero pînă la facultate, elevii nu sînt deprinși, în general, cu două operațiuni elementare menite să le deblocheze gîndirea: 1) exercițiul continuu al întrebării „de ce?”; 2) punerea adecvată în context istoric. Asta, în timp ce ni se livrează, demagogic, discursuri despre necesitatea „gîndirii critice.”

Probabil, utilizarea sistematică și „pe bune” a operațiunilor în cauză (în cazul în care am avea suficienți oameni pregătiți pentru asta) ar duce la virusarea ...

Exotisme sadoveniene

Știați că...eroul francez Paul de Marenne din Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă are un model în persoana nobilului genovez Giovanni Paolo Marana (1642-1693), naturalizat francez sub numele Jean-Paul Marana?

Personaj aventuros, acesta a rămas cunoscut, între altele, ca autor al unei scrieri „imagologice” intitulate L'espion du Grand-Seigneur, et ses relations secrètes envoyées au divan de Constantinople, et découvertes à Paris, pendant le règne de Louis le Grand: contenant les événements les plus considérables arrivés pendant la vie de Louis le Grand (1684). Textul a servit drept sursă și pentru Scrisorile persane ale lui Montesquieu, unde „ficțiunea străinului” oriental ...

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90.Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

Andreea Berechet scrie ca și cum ar purta o cameră de filmat printr-o lume desprinsă dintr-un album cu fotografii de familie. Cuvintele zăbovesc asupra câte unui personaj sau a unui context și portretul sau scena capătă viață, devin episoade dintr-o poveste ce se ivește firesc sub privirile cititorului. Familiarizată cu munca de scenarist, Andreea construiește credibil dialogurile, selectează detaliile memorabile, țese punțile între secvențe, cu măiestria povestitorului care știe că toate elementele au importanța lor în tabloul final. O scriitură alertă, cu un foarte rafinat echilibru între modurile de expunere, definește stilul acestei autoare, care-și îndreaptă atenția mai ales asupra resorturilor psihologice ale istoriilor narate.

Cristina BOGDAN

Muzeul de la Piscu (ceramică), înființat de soții Adriana și Virgil Scripcariu

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Pandemicon. Povestiri pentru sfârșitul lumii (semnate de 14 scriitori).

Crime Scene Press, 2020

Recomandare OPTm

CĂRȚI NOI

Humanitas, 2021

Ed Etnologică, 2020

Humanitas, 2020

Ed. Igloomedia, 2017

VIAȚA ARTISTICĂ

Victor Gingiu, între două expoziții

LITERA , 2020

Revista Museikon, Nr 4/2020, Ed. MEGA

Semnează

LITERA, 2020​

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

Copyright © optmotive.ro