OPTm
nr. 75

Captivi în fața ecranelor

Camelia CUȘNIR - Opinii - nr. 43 / 14 decemb., 2020

Pe 27 noiembrie, profesori universitari și artiști, din Franța și din România, și-au dat întâlnire online pentru a dezbate în jurul temei „Médias et espaces publics dans le contexte de la pandémie”, cu ocazia unei mese rotunde care a fost deschisă de ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, și care a fost organizată în cadrul #Novembrenumérique, în colaborare cu Institutul Francez din România.

„Vom rămâne pe poziții, nu vom renunța niciodată nici la libertatea, nici la caricaturile din presă”, a avertizat ambasadoarea Franței în deschiderea evenimentului.

Webinarul a fost, în primul rând, o ocazie pentru a cunoaște două poziții diferite ale artistului desenator în societate, exprimate de Dan Perjovschi și Romain Dutreix (Le canard enchaîné). În opinia caricaturistului francez, Internetul și, în special, rețelele sociale, introduc o supraveghere permanentă, care face ca orice desen să fie supus unei evaluări la nivel internațional, în toate colțurile lumii. Romain Dutreix consideră că artistul nu mai poate fi „în siguranță” și este responsabil pentru efectele pe care desenul său le poate produce în cele mai îndepărtate țări. 

Pe de altă parte, Dan Perjovschi a exprimat poziția artistului angajat în societate, care folosește toate suprafețele și platformele disponibile (inclusiv Facebook sau Instagram), pentru a se exprima și a lua poziție în legătură cu ceea ce se întâmplă în societate. „Am în acest moment o expoziție personală la New York. Eu nu pot fi prezent acolo, dar las desenele să vorbească în locul meu”, a subliniat el. „Consider că fac editoriale vizuale”, a mai spus Perjovschi. Pentru artistul român, pandemia a fost o oportunitate pentru a se exprima, dar și pentru a folosi desenele sale în scopuri umanitare. „În pandemie, trebuie să colaborăm. Toată lumea îmi cere lucrări, am fost foarte productiv. Critic ceea ce se întâmplă în lume, dar cu scopul de a crea punți de legătură. Încerc să nu creez rupturi, ci legături”, a mărturisit Dan Perjovschi. „Sunt și artist, și cetățean, iar în ultima vreme ponderea cetățeanului a devenit din ce în mai importantă”, a adăugat el. În opinia sa, libertatea de exprimare vine la pachet cu responsabilitatea de exprimare. „Nu știi ce va declanșa desenul tău în Thailanda, în Sierra Leone sau în Japonia, într-o lume pe care nu o cunoști. Media online îmi permite să ating publicuri noi pe care nu le cunosc, iar eu îmi imaginez un public global atunci când creez”, a mai punctat el.

Într-o analiză privind reprezentările mediatice ale crizei sanitare în România, Camelia Beciu (Universitatea din București) a subliniat că mass-media a oferit o reprezentare medicală a pandemiei cu anumite detalii foarte precise, favorizând un număr restrâns de actori care au beneficiat de o vizibilitate publică intensă și extrem de ritualizată. În ceea ce privește reprezentarea crizei sanitare în Franța, Nicolas Pelissier (Université Côte d’Azur) a vorbit despre proliferarea, în intervențiile televizate, a experților, pe fondul declinului jurnaliștilor specializați în domeniul științific. Romina Surugiu (Universitatea din București) a adus în discuție condițiile de lucru ale jurnaliștilor, care au continuat să se degradeze și în timpul pandemiei când, pe fondul restricțiilor impuse, jurnaliștii au ajuns să pună întrebări intervievaților doar prin intermediul rețelelor sociale sau prin mesaje, fără să mai aibă un contact direct cu sursele lor. „Există o luptă inegală între jurnaliști și toate informațiile care proliferează pe Internet și care nu sunt verificate”, a subliniat Ștefania Bejan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași).

„Noile media ne permit să comunicăm între noi așa cum o facem la această conferință sau să păstrăm legătura cu studenții noștri, însă relațiile de sociabilitate interpersonală sunt pe cale să se prăbușească și ne va fi greu să ne întoarcem la ceea ce aveam înainte, chiar și atunci când vom avea dreptul de a o face”, a avertizat Paul Rasse (Université Côte d’Azur). În opinia sa, noile tehnologii ne țin captivi în fața ecranelor și ne va fi dificil să ne întoarcem la vechea sociabilitate. „Obișnuințele rele pe care le-am adoptat de nevoie în timpul pandemiei vor dura și după ce pandemia se va termina”, a adăugat el. „În prezent relațiile noastre de sociabilitate sunt suspendate și va trebui să regăsim noi moduri de sociabilitate care să ne ajute să depășim dreptunghiurile negre de Zoom în care stăm separați în prezent”, a conchis Nicolas Pélissier. 

Table ronde – „Médias et espaces publics dans le contexte de la pandémie”, 27 noiembrie 2020, #Novembrenumérique

Camelia CUȘNIR

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90. Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

Alegeri și vise

pasiunea e o pisică

rănită mortal

 

Olga Ștefan

 

 

 

NOUA LITERATURĂ

 

Scriitura lui Alexandru Lamba este alertă, fluidă, te ține atent la fiecare rând. Maturitatea stilistică se intuiește din felul în care îmbină descrierile și dialogurile, din maniera în care construiește povestea, asamblând firesc piesele către punctul culminant și deznodământ. Personajul-narator își deapănă istoria, punctând din când în când întâmplările cu pasaje în care privește realitatea și selectează acele detalii care o pot recompune în mintea cititorului. Scenele se construiesc ca niște cadre cinematografice, alternând planului îndepărtat cu cel apropiat, iar ritmul este dat de structurile dialogale – scurte, intense, pe alocuri repetitive, ca o țesătură care introduce o anumită linie-refren.

Exercițiul constant în teritoriile prozei – căci Alexandru Lamba are deja două romane publicate, „Sub steaua infraroșie” (2016), „Arhitecții speranței” (2017) - a creat un stil, ceea ce-l recomandă ca pe un scriitor care merită să fie citit și urmărit la viitoarele apariții.

Cristina BOGDAN

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Proză fantastică de Cezar Petrescu,

Anticariatul de noapte, 2020

 

Recomandată de OPTm

 

Biblioteca de Proză Contemporană. LITERA

 

 

 

 

 

 

 

CĂRȚI NOI

Bestseller, 2020

 

 

Ed. Hoffman, 2020

 

 

Polirom, 2020

 

 

REEDITĂRI

 

Curtea-Veche, 2020, prin Cartepedia

 

Contemporanul, 2020

 

 

ARTIȘTI ÎN VIAȚA PRIVATĂ

 

George Piștereanu și Alex Iordăchescu, înainte de pandemie

 

 

 

 

 

 

 

Humanitas, 2020

 

Cartex, 2020, prin Libris

 

 

 

 

În nr.-ul acesta semnează

 

 

 

 

Crow Blacker than Ever by Ted Hughes

When God, disgusted with man, Turned towards heaven. And man, disgusted with God, Turned towards Eve, Things looked like falling apart.

But Crow... Crow Crow nailed them together, Nailing Heaven and earth together –

 

 

 

Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.

În fiecare an apar șapte mii de filme în lume, dar cel pe care îl faci tu trebuie să aibă ceva inedit. (Daniel Sandu)

 

 

ART, 2020, prin Libris

 

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

 

 

 

 

 

Anul BEETHOVEN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Copyright © optmotive.ro