OPTm
nr. 87

Ura din spatele tăcerii. Comunismul ca praesentia in absentia

Relația specială pe care o are Augustin Buzura cu genul autobiografic reiese, fără doar și poate, din amprenta deosebit de puternică pe care activismul de partid l-a lăsat asupra celui care se remarca în societate ca scriitor, ca prozator realist într-o epocă în care nu puteai scrie despre realitate altfel decât... elogios. Cu toate acestea, a reușit să ne lase nouă, cititorilor de astăzi, o mărturie în două volume a lumii activiștilor de partid care îi hăituiau pe cei care nu se arătau supuși intereselor comuniste, o lume a vizitelor pe cât de neașteptate, pe atât de dese în sălile de interogatoriu, după ce erai ridicat cu forța de acasă, spre groaza familiei, care nu știa peste cât timp urma să te mai vadă din nou.

Episodul din Fețele tăcerii în care se relatează prinderea bărbaților familiei Măgureanu este edificator. Pentru nesocotința lui Carol trebuie să plătească și Ilie, și Iuliu, și pater familias, Măgureanu cel bătrân, nevoit să asiste la modul în care fiii lui ajung să sară pe geamul propriei locuințe, pentru a scăpa de autorități, devenind martorul tăcut, dar distrus sufletește al arestării a doi dintre fii, în timp ce al treilea, Carol, se salvează rămânând cocoțat în copac.

O noapte în sala de interogatoriu, sub imperiul abuliei, al disperării mute sau al muțeniei disperate, le îndreptățește pe toate aceste personaje și, prin ele, pe autorul care suferă din spatele paginii, să nutrească unicul sentiment posibil față de o astfel de cârmuire: ura. O ură mocnită față de puterea care nu protejează, ci hăituiește, nu ajută, ci amenință, nu încurajează, ci strivește, până în momentul mult așteptat în care va fi la rândul ei strivită cu o ură ce se face ecoul vocilor anticelor Erinii.

Iată o cale de a asocia un mit antic, actual chiar și după atâtea milenii cu o realitate cosmetizată, a unui regim politic pe care nu-l putem îngropa sub straturile uitării. Prezent prin umbre la fel de întunecate ca anticele surori vindicative, controlul politic asupra martorilor comunismului ne trimite cu gândul la posibilitatea reconfigurării acestui mit antic. Buzura ne arată o primă etapă a revoltei, anticipând într-un fel, prin ficțiunea lui realistă, revărsarea cazanului din ce în ce mai clocotit al nemulțumirii populare. Până la actul punitiv mai lipsea doar un pas...

Ed. Rao

Flavia IOSEF

Studentă în anul al treilea la Facultatea de Litere, Universitatea din București, specializarea Română-Spaniolă, Flavia este implicată în activitățile culturale ale facultății, notabilă fiind recenta participare la Colocviului Best Letters, dar și la Sesiunea de studii și comunicări de literatură comparată, iconologie și ekphrastică, ediția a XVII-a.

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90. Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

„S-a ținut după mine până la ieșirea din biserică. De sub masa unde se aflau materialele publicitare a scos un troller și un sacou negru de lână din buzunarul căruia ieșea un vârf de șosetă. Și-a tras șosetele în picioare, și-a încheiat sacoul apoi s-a încălțat cu o pereche de pantofi din fața intrării în camera preoților. Nu l-am întrebat dacă sunt ai lui, dar păreau să i se potrivească."

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Recomandată de Ioana Fruntelată

Spandugino

 

ZILELE PORȚILOR DESCHISE

La Facultatea de Litere, București

 

 

 

CĂRȚI NOI

 

Un fiu secret, tradiții, o lume dispărută.

 

LITERA

 

Mihai Ene despre [GEORGES DIDI‑HUBERMAN – ]

În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei

 

 

 

NEMIRA

 

 

 

Un posibil manifest de generație. Sau un strigăt de spaimă.

Romulus Bucur

TRACUSARTE

 

 

Viața Culturală

Maestrul Murivale, la majorat

 

 

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

 

REEDITĂRI

HUMANITAS

 

VREMEA

Copyright © optmotive.ro