Bicicletele uriașului izbăvitor

Drumurile m-au purtat ani de-a rândul prin Carpați. Mai târziu, ademenită de noi promisiuni, l-am urmărit ascunzându-se în văile și trecătorile Alpilor. În căutarea uriașului, mereu cu sufletul la gură, am mers pe jos, cu mașina, trenul, vaporul ori avionul. Câteodată și cu bicicleta. Luându-i urmele, nimic nu mi s-a părut imposibil. Nimic exagerat, nimic excesiv. Orice disproporție s-a dovedit proporțională cu gigantul căruia o legendă hagiografică din secolul al XIII-lea avea să-i aducă notorietatea în creștinismul de rit latin. Un uriaș de 12 coți, care visa să fie slujitorul celei mai puternice făpturi din univers, s-a angajat să supravegheze un râu periculos și să-i ajute pe călători să-l traverseze cu bine. Într-una din zile, la rugămintea unui copil de a-l trece de pe un mal pe celălalt, gigantul se va aventura în cea mai dificilă misiune a propriei existențe. Cu micul pasager la piept, va înfrunta talazurile întărâtate de-o furtună, reușind în ultimul moment să se salveze.

La capătul călătoriei, descoperind că l-a purtat pe umeri pe Creatorul Lumii, rătăcitorul și înfometatul uriaș se va lăsa convertit și, astfel, va deveni Hristofor. Forța fizică extraordinară, puterea de a-și amâna sfârșitul, smerenia, dar, mai cu seamă, purtarea lui Hristos în brațe, minte și inimă i-au asigurat reputația de ocrotitor de moarte subită, survenită fără avertisment înainte de primirea euharistiei.

După 1347, apariția ciumei pe continentul european a intensificat pietatea față de cel despre care se spunea că este în stare să țină la distanță moartea rea. În perioada în care epidemia făcea ravagii, râurile provocau inundații catastrofale, iar traversarea munților echivala cu un act de mare curaj, imaginile sfântului uriaș s-au înmulțit pe zidurile bisericilor. Nicăieri nu s-a conservat mai bine decât în Alpi convingerea că el ar fi cel mai potrivit să intervină în situații dificile și neașteptate. Ecourile acestei popularități au supraviețuit până astăzi și pot fi întâlnite pretutindeni de la Klagenfurt la München, de la Udine la Bellinzona, unde silueta Sfântului Hristofor copleșește prin dimensiune și densitatea reprezentărilor. O credință medievală pomenea „competența” acestuia de a proteja pe tot parcursul zilei în care chipul i-ar fi fost privit.

Tocmai de aceea, în secolul al XV-lea și la începutul veacului următor, imaginea lui a migrat din interiorul bisericilor în exterior, în așa fel încât să poată fi contemplată din depărtare. Un asemenea exercițiu vizual avea să echivaleze cu inocularea unei imunități demne de statura impresionantă a uriașului.

În august 2018, după aproape două decenii de expediții pe urmele lui Hristofor, ajungeam la Spilimbergo, un încântător orășel medieval din provincia Pordenone. Și în timp ce trăgeam cu urechea la elogiul adus de un localnic lui vino bianco friulano, mi s-au așternut înainte semnele loialității față de neistovitul patron al voiajorilor.

Sprijinite de trupul de piatră al catedralei, trei biciclete se odihneau la picioarele astăzi aproape invizibile ale uriașului izbăvitor. Ostenite de drum și de vreme, aceste ex-voto-uri oferite temporar celui care veghează trecerile și rutele întortocheate mărturiseau în șoaptă recunoștința travestită și nestatornică a omului contemporan.

Silvia MARIN BARUTCIEFF

Conferențiar (Departamentul de Științe ale Comunicării), la Facultatea de Litere, Universitatea din București, Silvia a publicat volumul Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip; reprezentările din cultura românească veche și sursele lor (2014). De asemenea, a coordonat mai multe volume colective, fiind co-editor al volumelor Călători și călătorii. A privi, a descoperi (2016) și De la fictiv la real. Imaginea, imaginarul, imagologia (2010). Și-a dedicat ultimele două decenii studierii iconografiei religioase medievale și premoderne din Europa Centrală și de Sud-Est.

Număr tematic

SOLUȚIILE LITERATURII

adăposturi, refugii, mântuiri

NOUA LITERATURĂ

Șerban ACASANDREI este filolog, germanist și poet. Scrie texte cerebrale, poeme analitice, meditații, reflecții venite dintr-o experiență intelectuală, readusă în spațiul emoțiilor, uneori de un vizual acut, alteori în notă suprarealistă, ca aici:

cartea lui de la final

stă afișată ca un totem cu coarne

în fața căruia apar plecăciuni și gesturi supuse

Poemele publicate în acest număr fac parte dintr-un volum în lucru.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Două loturi. Nuvele și schițe

de I. L. Caragiale

Recomandată de Adriana IRIMESCU

Ed. ​Hoffman

Ickabog

Un proiect internațional la care participă și Editura Arthur,  la invitația scriitoarei J.K. Rowling. O poveste gratuită, un foileton online, aici, doar în perioada 1 septembrie – 16 octombrie 2020. Și un concurs de ilustrații. 

CĂRȚI

Arturo Pérez-Reverte (n. 1951, Cartagena, Murcia) – Línea de fuego

Parcă toată lumea a citit câte ceva de Pérez-Reverte sau măcar a auzit de el, nu neapărat pentru că a fost corespondent de război timp de 21 de ani, sau pentru că este membru al Academiei Regale Spaniole, dar în special pentru Las aventuras del capitán Alatriste (recunosc, și eu am fost curioasă și m-am uitat la serialul TV). Pentru prima dată în lunga lui carieră, Pérez-Reverte scrie despre Războiul Civil, mai precis despre bătălia de pe Ebru. Este, de fapt, un roman despre femeile și bărbații din orice război, o împletire de realitate, bazată pe multă cercetare și ficțiune. S-au scris multe cărți pe subiectul ăsta și Pérez-Reverte știa foarte bine că doar venind cu o viziune nouă poate atrage atenția.

Alexandra NICULESCU

Louise Glück (Nobel 2020), în traducerea lui Dan Sociu

Pe copertă era un desen
cu un bărbat și o femeie ținându-se de mână dar la oarecare distanță
unul de altul, ca doi oameni de o parte și de alta a unui drum.

Evident, ea și tata nu aveau un limbaj pentru ce făceau

RECOMANDĂRI OPTm

O carte foarte faină, un studiu amplu, teză de doctorat la origine, Jung și filosofia umbrei aduce un subiect original, de o acuratețe a analizei demnă de un fin hermeneut. Ștefan Bolea este un intelectual de o seriozitate exemplară. De asemenea, cartea, clar una excelentă, beneficiază de o bibliografie amplă. Prin urmare, îl felicit pe autor din toată inima.

Alexandru Ovidiu VINTILĂ

Publicată în septembrie 2020

Ed. Arthur

Ed. Corint

Evenimente recomandate de Adriana IRIMESCU

ȘCOLI

BooLand renovează școli din mediul rural

In numărul curent, semnează

Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.

În fiecare an apar șapte mii de filme în lume, dar cel pe care îl faci tu trebuie să aibă ceva inedit. (Daniel Sandu)

Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro