Am o slăbiciune pentru București la începutul lui mai. Orașul își exagerează atunci calitățile, lumina cade bine, frunzișul încă nu s-a prăfuit, iar clădirile par mai puțin obosite decât sunt. Ies din Facultatea de Litere, pe Edgar Quinet, printre studenți care stau pe trepte, vorbesc tare și întârzie la cursuri fără să pară tulburați de lucrul acesta. La câțiva metri începe Piața Universității. Mașini, autobuze, statui, turiști, oameni care traversează grăbiți și alții care nu par să se ducă ni ...

Am plecat într-o plimbare pe Spinarea Câinelui, unde ajungi dinspre strada Mitropoliei și urci, pe la Butoiul de Aur, spre Piața Huet. Treci podul și cobori în Piața Aurarilor, unde deja mirosul de cafea proaspăt râșnită îți deșteaptă simțurile adormite de umbrele și palimpsestele zidurilor medievale. La pas, prin Sibiu, într-un oraș care își depășește limitele tectonic, ce se dezvoltă rizomatic, pe verticală și pe orizontală concomitent, pe străzile care ascund vestigii romane, precum strada Zi ...

Abia reușesc să adorm când aud telefonul, lipit de frigider, sunând. Tresar, alerg spre telefon, mă împiedic iar de scaun, în fine, am reușit să ridic receptorul. Răspund ca și când nu știu cine mă caută aproape ca în vremurile pierdute când aveam telefonul mereu în buzunar sau lipit de mână.

— Deck Cadet.

— Stand by, Kostas! Combination ladder pilot starboard.

Eu sunt Kostas? Oare, chiar nu este o greșeală?

Aici, la vapor, marinarii filipinezi îmi spun Kostas, cei din Ucraina mă strigă Koșt ...

După publicarea câtorva dintre texte în Revista de Povestiri sau în antologiile Discuția secretă. Dacă nu o viață liniștită, atunci măcar o viață lentă și Lumea asta-i 66% Atunci și 33% acum/ Ez a világ 66% Akkor és 33% Most, Cătălin Furtună a debutat editorial anul trecut cu volumul Persoane dispărute din țara noastră. Deși editura frACTalia îl prezintă drept un volum de literatură speculativă (așa se vindea, cel puțin în unele postări pe Facebook), această etichetă nu prea dezvăluie na ...

Străzi înguste, rătăcite prin oraș, gropi în asfaltul proaspăt pus, ciment crăpat.

Copaci cu flori roz pe marginea trotuarului cu borduri abia așezate.

Cerul e mai aproape de pământ. Atinge copacii care sunt mai înalți decât clădirile cu amprentă istorică, și ele uitate de lume, de timp, de spațiu.

Sub podul cu balustradă galbenă ca țeava de gaze un om își îneacă bucuriile în alcool.

Cinci câini patrulează prin fața ghenelor de gunoi prea aproape de muzeu, de parc, de teatru, de centrul or ...

Laura Imai Messina, Insula bătăilor de inimă, Humanitas Fiction, 2024

Insula bătăilor de inimă, romanul Laurei Imai Messina, publicat la Humanitas Fiction în 2024, este o meditație construită cu o liricitate care captează nu doar pelicula existenței, ci și rezonanțele și pulsul vieții. Arta scriitoricească a Laurei Imai Messina revelează și un text care evocă prospețimea culturii japoneze. Romanul debutează cu imagini candide și limpezi, aproape ireale în frumusețea ingenuă pe care o de ...

Aveam doar șapte ani când cu mama m-a luat cu ea pe teren. Văzusem în filme cum o insignă de polițist deschidea toate ușile în America. În Brașovul nostru de peste ocean, o legitimație de la Intreprinderea de Locuințe și Localuri te lăsa să intri în orice casă din orașul vechi. Străzile mamei! Le știam, le bătusem pe fiecare; ce mai, m-aș fi putut angaja la ILL cu ochii închiși. Salariul era mic, alergătură și hârțogărie multă, dar ce conta! Am intrat pe porți de lemn, din tablă și fier fo ...

A pornit spre Delta Dunării convins de cartea pe care tocmai o citise din scoarță-n scoarță! Visa la aventurile stranii din Fantastica Deltă, de Valentin Șerbu, volum care-i căzuse în mână întâmplător.

Și uite-așa, mânat de un impuls inexplicabil, se trezi la Tulcea, îmbarcându-se pe un soi de autobuz plutitor, înghesuit între restul călătorilor. Prin ferestrele spălăcite nu reuși să vadă mare lucru. Coborî pe pontonul unui sat de unde îl preluă șalupa resortului la care se cazase.

Alesese în ...

lentilele de contact mi se plimbă în hamac

î din i și â din a

palmierii sunt bolnavi și sper totuși

să mă ierți

trec dermatograful adânc în privire dar

cred în fine că o să treacă mai rău și mai rău

aerul din plămâni dispare carabina din falcă respiră

mersul la cer este fals

însă știu

chiar știu că litografia mă răpește și chiar

nu am timp să îmi cer iertarea mașinii de cusut plictisite

căci sunt vinovată

de multe fuste țesute prost ori papuci inversați ia ...

Blandiana, Ana, Fals tratat de manipulare, București: Humanitas, 2023.

Într-o epocă care stă sub semnul unei avalanșe de informații și tehnici tot mai fine și bine șlefuite ale persuasiunii, manipularea stagnează drept un element care distruge și învață, confruntând puterea absolută și furioasă cu omul și conștiința sa vulnerabilă. Scrisul și lectura sunt, așadar, singurele instrumente prin care subtilitatea capătă un contur real și (re)devine o realitate a dreptății personale, a autodepă ...