Muzeul Național de Istorie a României deschide două noi expoziții temporare - "Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României" și "De la Mayer la Preziosi. Spațiul românesc în viziunea artiștilor-călători". Vernisajul acestora va avea loc joi, 20 iunie, ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12. Accesul la eveniment este gratuit.

Expoziția "Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României" (iunie-septembrie)

În anul 2012 a fost lansat proiectul "Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României" prin intermediul căruia au fost prezentate - fie în format "clasic", în micro-expozițiile din cadrul "Exponatului lunii", fie cu ajutorul platformei on-line capodopere2019.ro - o serie de artefacte de valoare excepțională aflate în colecțiile noastre. Prin selecția realizată pentru această expoziție "recapitulativă" dorim să arătăm nu numai extraordinara diversitate și valoare a "capodoperelor" din patrimoniul muzeului, ci și bogăția spirituală a spațiului românesc, imaginația celor care au locuit aici, istoria noastră tumultoasă sau personalitățile remarcabile care și-au lăsat amprenta asupra trecutului României. Fiecare dintre aceste artefacte are o istorie care, suntem convinși, le va face și mai valoroase în ochii și inima vizitatorilor muzeului. Și nu ne-am limitat doar la obiecte care au făcut parte, deja, din proiectul "Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României", ci am expus și o serie de alte bunuri culturale care vor fi incluse, acolo, în viitorul apropiat. "Gânditorul" și perechea sa, barilul de la Khorsabad, vasul de la Capidava (cu inscripția "Petre"), tezaurele de la Lețcani și Coveiu, fragmentele de frescă de la biserica Trei Ierarhi, tablouri de Luchian, Tonitza, Sava Henția, Mișu Popp, tronul reginei Elisabeta, vioara lui George Enescu, fragmentele de rocă lunară, Biblia lui Șerban Cantacuzino sau Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon sunt doar câteva dintre "capodoperele" pe care le veți regăsi expuse. Nu lipsesc nici unele dintre cele mai rare și mai valoroase ordine și decorații, nici cea mai mare monedă bătută pe teritoriul României și nici cea mai mică bancnotă din lume.

Expoziția "De la Mayer la Preziosi. Spațiul românesc în viziunea artiștilor-călători" (iunie-octombrie)

În afara mărturiilor scrise, considerăm că foarte importante sunt și creațiile artiștilor străini, acei "artiști-călători" care, așa cum spunea George Oprescu, "ne-au priceput și ne-au simpatizat, la un moment când atenția lumii se îndrepta rareori spre noi; au așternut pe hârtie aspecte stabile, în peisagii, sau trecătoare, costume și scene, observate cu interes și curiozitate binevoitoare; ne-au servit ca propagandiști în epoca când prieteniile erau rare și nesigure".

În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se găsesc mai multe astfel de opere (litografii, gravuri, desene), realizate de o serie de artiști străini, care vor putea fi admirate în această expoziție: de la "palatele" lui Luigi Mayer, la "vedutele" cu orașele și târgurile de pe linia Dunării ale lui Erminy, personajele în costume pitorești surprinse de Bouquet și Valério, locurile și oamenii atât de minuțios "înregistrați" de Raffet, Iașul fermecător al lui Rey, cetățile transilvănene ale lui Rohbrock, Bucovina cu frumusețile ei, așa cum ni le-a lăsat Knapp, precum și Bucureștiul pitoresc al lui Preziosi. Sperăm ca publicul să fie purtat într-o adevărată călătorie virtuală prin spațiul românesc, în perioada ce cuprinde primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea.

Intrând în cel de-al 22-lea an de când clădirea Muzeului Național de Istorie a României se află în proces de "restaurare", fapt ce privează publicul de posibilitatea și dreptul său legitim de a admira multe dintre valoroasele comori ale patrimoniului nostru arheologic și istoric, prin astfel de expoziții avem ocazia de a împlini, fie chiar și parțial, obligația noastră de a prezenta "comorile" trecutului către un public cât mai larg.