
Prima revistă de creație hibridă, înființată de Doina Ruști, pe 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Privind în urmă la anii de până acum, îmi dau seama că studenția nu înseamnă doar cursuri, examene și zile petrecute învățând. Înseamnă, poate mai mult decât orice, o perioadă în care începi să înțelegi ce fel de om vrei să devii.
Viața de student nu poate fi privită în mod universal: ea capătă forme și nuanțe diferite în funcție de facultatea, domeniul și oamenii alături de care alegem să ne construim acest drum. Poate că aceasta este și una dintre cele mai frumoase părți ale studenției: oamenii pe care îi întâlnești. Oameni veniți din locuri diferite, cu personalități, povești, visuri și principii diferite, ajung să împartă aceleași săli de curs, aceleași emoții înaintea examenelor și aceleași bucurii după ce un examen greu s-a terminat. Unele dintre cele mai frumoase prietenii se nasc în această perioadă, poate tocmai pentru că treci alături de ceilalți prin aceleași încercări. Înveți să te bucuri pentru reușita altuia, să ajuți atunci când cineva nu mai poate, să râzi după o zi teribil de grea și să înțelegi că uneori simplul fapt că cineva este lângă tine face diferența.
Desigur, studenția are și partea ei dificilă. Pentru mine, perioada examenelor este, fără îndoială, cea mai grea. Presiunea este mare, iar atunci când studiezi medicina, cantitatea de informații pe care trebuie să o asimilezi poate părea uneori copleșitoare. Dar, într-un fel, tocmai aceste perioade te învață să mergi mai departe chiar și atunci când ești obosit. Te învață disciplină, răbdare și, poate cel mai important, faptul că uneori ești capabil de mult mai mult decât credeai.
În studenție am descoperit și ceva ce nu cred că aș fi putut înțelege cu adevărat în alt context: magia și complexitatea corpului uman. Cu fiecare curs, cu fiecare stagiu și cu fiecare pacient întâlnit, îmi dau seama cât de extraordinar este organismul nostru. Dacă nu aș fi ales acest drum, probabil că aș fi continuat să privesc corpul uman ca pe ceva firesc, fără să conștientizez cu adevărat cât de complex și, în același timp, cât de perfect funcționează. Consider că una dintre cele mai frumoase lecții ale medicinei este tocmai aceasta: să înveți să privești ceea ce pare obișnuit și să înțelegi cât de extraordinar este, de fapt.
Există însă o experiență care, pentru mine, a depășit cu mult granițele studenției și mi-a schimbat felul în care îmi privesc propria viață. O trăiesc aproape de fiecare dată când intru pe porțile unui spital și, mai ales, atunci când intru într-un salon. Să vezi oameni suferind, să vezi speranța și disperarea din ochii lor, să îi auzi întrebând dacă se vor face bine și să simți cât de mult își doresc, pur și simplu, să fie sănătoși, te pune cu picioarele pe pământ. Este genul de experiență care îți dă un adevărat "șut în fund" și te obligă să te oprești din goana de zi cu zi și să privești altfel lucrurile pe care le considerai normale. În astfel de momente îmi dau seama cât de puțin apreciem, de fapt, ceea ce avem. Ne plângem de examene, de oboseală, de o zi proastă, de lucruri care în acel moment ni se par atât de importante. Apoi intri într-un salon și vezi un om care ar da orice pentru lucrul pe care noi îl primim în fiecare dimineață fără să ne gândim la el: sănătatea. Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care mi le-a oferit facultatea. Medicina nu m-a învățat doar cum funcționează un tratament, ci m-a învățat să privesc viața cu mai multă recunoștință.
Și, până la urmă, pentru ce merită să fii student astăzi?
Cred că merită pentru toate lucrurile pe care nu le poți învăța dintr-o carte. Merită pentru oamenii pe care îi întâlnești, pentru prieteniile care pot dura o viață, pentru nopțile în care înveți până târziu și pentru diminețile în care te ridici din pat deși ai impresia că nu mai poți.
Iar pentru mine, mai presus de toate, merită pentru că într-o zi sper să pot întoarce altcuiva ceea ce am primit eu din această călătorie: sentimentul că, atunci când îți este greu, există cineva lângă tine. Poate că aceasta este adevărata valoare a studenției — nu diploma pe care o vei ține într-o zi în mână, ci omul în care te transformă drumul până la ea.
Ramona Dodea