
Revistă print și online

Sunt un axolot agresiv ațâțând abil atacul împotriva babuinilor blasfemiatori ce-l beștelesc până și pe Belzebut, un capibara capabil de comerț cu dromaderi decadenți desemnând domnitori dintre dărâmături, un elefant energofag eliminând fără elan flamingi flămânzi puși pe fugă de grizzly grozav de gravi, un hipopotam hămesit halind iguane iubărețe, un jaguar jegos jupuind și pielea de pe jupânițe, un koala călcând cadavre congelate de lemurieni leneși (sper că v-a plăcut asta!), dar și un maimuțoi magnific maltratând năpârci năzuroase ce oprimă oposumi oportuniști, un pescăruș planificând penitenciare pentru quagga curați la suflet, dar și raton rapace râmând printre rămășițele somonilor ce saltă prin apa sărată, un șarpe șugubăț sâsâind sibilinic alături de tritoni puși pe tărăboi târându-și trena terifiant, un țap țanțoș țârâind țârcovnicește, un urangutan unduindu-și umbilicul pentru vulpoi vicioși, un wombat uluit de xenofobia xerușilor rămași cu sechele după întâlnirea cu yarara iernatici și, nu în ultimul rând, o zebră zavistnică în căutare veșnică de zeflemea, pentru voi Attila de Chitila, văr cu Pancho Villa, campion la o sută de metri sticle, expertul în maxime minime, de profesie comentator, ca expresie agresor, am crescut la umbra unui pom, bunică mi-a fost Iaga și tataie m-a-nvățat de mic să mă joc cu săniuța, dar în varianta la sticlă, îmbin cu succes gândirea scindată și nebunia curată, halucinant aranjată, vă hipnotizez, vă dezarmez, vă derulez ca pe casete doar ca să vă incriminez, sunt obsedat și obsedant, acționez ca un țicnit în mod constant, uneori agasant, uneori terifiant, înfiorător de superior, ridicol de inferior, vă ofer maximum de fals respect sub orice aspect, evoluez, anticipez, mă mai și distrez în această lume în care orice promoție creează emoție, nu muncesc deloc, sunt neserios chiar și-n joc, un clarvăzător cu miopie și cel mai țicnit dintr-o mie, beau apă de chiuvetă în pahar de cristal și de mic tot încerc să escaladez balcoanele Julietei, căci Silenus mi-a fost mentor și Bacchus tovarăș, în spate am o mie de demoni care-mi cântă fredonând marșul de luptă, un imn nepieritor, când pornesc să vă distrug, vă incendiez casele, vă năruiesc speranțele, vă fur averile, vă vând copilele, nevestele și fiicele, surorile și mătușile, căci sunt măgar și ciomăgar, un extraterestru stresant, enervant și deloc galant, vedeți în mine doar dușmănie, căci vă reflect la nesfârșit doar propria prostie, și chiar ca simplu muritor tot sunt deasupra tuturor, căci tratez viața ca pe-o glumă, nu mă puteți cumpăra cu nicio sumă pe care să v-o permiteți, sunt format la școala lui Aristip din Cirene, al kahul urlă-n mine și vorba mea e-un construct social care tot lovește și izbește pân’ vă izbăvește!
Văr cu prădatoru’ și neam cu terminatoru’, sunt o creatură născută din ură, cu mintea dată de-a dura, mă pregătesc să vă dau lovituri ca să vă rearanjez dantura, sunt un om odios, vorbesc pe-un ton imperios, sunt inhibat economic, lezat histrionic, îmi place Drinker Bell, nu Tinker Bell, iar de Peter Pan nici nu vreau s-aud, iau decizii radicale, transmit mesaje subliminale, vă-mpușc verbal, n-am nevoie de trancan, chiar și-așa sunt letal, de-aș fi obiect aș fi ilegal, căci îmi place să pedepsesc capital, să-l citesc pe Stendhal, uneori fac câte-un gest teatral, iarna vă mușc din beteală dând dovadă de agresiune mentală și gândire letală, sunt iremediabil, dezagreabil și nesociabil, probabil par dement, deși sunt doar în propriul element, vă spun în mod cât se poate de onest că nu-s deloc modest, ce mai e de zis în rest? V-arunc din avion ca pe un simplu lest, vă-mping c-un singur hieratic gest, sunt omul orchestră, vă dirijez autodistrugerea, urmez anticul rit, unde totu-i citit, sunt evocator, provocator, uneori măsluitor, castelul meu e-o temniță de lux deschisă non-stop, închiriez cimitire și servicii funerare, căci sunt traficant de idei doar în aparență moarte, dar de fapt nepieritoare!
Sunt un parazit distins, milionar în bani de Monopoly, manierat și foarte stilat, bat la ușă înainte să intru pe geam, sărut mâinile domnițelor, las însărcinată camerista, dar fac sex și cu turista și nu m-apuc de mâncat decât dacă văd pe masă coloranți așa-ziși naturali, mă ambalez, mă trambalez, de prostie vă exorcizez sau măcar încerc s-o fac, sunt ranchiunos, deloc omenos, port titlul de beau-beau, chestia care l-a speriat pe bau-bau, joc într-un film de Kubrick, mă plimb seară de seară în dric, sunt ticălos și nemernic, mă fac rangă, căci îmi arde de șagă și vă-nec pe toți în bragă când vi-e lumea mai dragă, cât despre mine, aș vrea un ocean de rom, să nu se mai înțeleagă și nici să nu se mai vadă om cu om, să-not până mă fac plin și-abia apoi am să-ncep să ma înclin! Sunt o adevărată locomotivă, căci funcționez pe aburii beției, vreau să v-aud cum tușiți înnebuniți și muriți înnăbușiți când vă-nec în atmosfera sufocantă de la ghișeul trei care se-nchide, de Crăciun intru pe ascuns în casele oamenilor doar ca să fac duș și să le fur bradul de pe balcon, trebuie să vă pun în vedere că daca vreți să săriți pe mine ca roiul de muște, eu sunt sprayul mânuit de-o mână invizibilă, iar când mă termin, vă previn că mă transform chiar și în plici!
Fac parte din generația cu cheița de bere la gât, am tendințe psihotice mânate de pulsiuni erotice și eman exprimări argotice provenite din apucături histrionice, mama mi-o fi pus în lapte ceva narcotice, iar viața m-a-nzestrat cu atitudini neogotice, mă plimb în excavator în căutarea închipuitului Ecuator, îmi fac banii în simulator, iar în viața de zi cu zi sunt un vajnic răufăcător, uitați-vă bine, căci aveți și la cine, m-am săturat să mă tot explic unor oameni pe care nu pot să-i ridic, poftesc proștii fără milă-n abator, v-aș da foc cu mâna mea de-ndată, doar să v-ajung, m-arunc în luptă fără cuirasă, căci vorbele mele sunt ca o carcasă, iar pe mine nu mă conduce nicio mucoasă! Nu sunt etic, ci un erete eretic și instigator bezmetic, vorbesc eliptic, mă exprim criptic, nu pot fi încadrat de niciun cap pătrat așa că nici nu-ncercați măcar, niciodată static, am o minte de fanatic pe care-o strunesc eratic, palme dăruiesc, cu voioșie împărtășesc, părerea mea nu-i niciodată umilă, v-aș călca pe toți cu-o șenilă, credeți-mă c-o fac din milă, căci sunt de asemenea și criminal, escroc sentimental, o contradicție ambulantă, o anomalie cu tichie, o contravenție extravagant de arogantă, pedagog perfect și mistagog infect, iau viața ca pe-o expresie halucinantă, rămân la impresia că sunt un estet neînțeles, nu-mi pasă că-mi ziceți desuet când aflați că am în playlist un menuet, doar nu vreau să se creadă despre mine c-am cedat decât atunci când chiar am decedat, în rest țin să mor ca Crisip, de inteligența propriei glume, dar despre un măgar care să nu fiu eu!
Sunt năbădăios, dizgrațios, iar la final mă dovedesc fiul lui Sabazios, mereu victorios, sunt copilul copac, vă pun capac ca un pitpalac opac, sunt infam, sfârșitul vi-l declam, căci sunt un terorist emoțional, un tartor mental ce acționează letal, vă dărâm una, două clădirile de oțel construite din zidurile minților voastre, vă fac cinste când beau pe banii voștri, îngâmfat, arogant, recalcitrant, sunt plin de păreri pe orice meridian și în orice cotidian, cauzez non-stop dureri în această lume turbată, cu minciuni îndopată, sunt propria mea caricatură, o ființă plină de ură, sunt complet nebun și veșnic nemernic, de aia-s puternic! Încă vă mai întrebați ce-i în neregulă cu mine? Corpul marțian conține doar alcool, cafea și alte substanțe neidentificabile în public, am un caracter de-a dreptul scatologic, nu alta, și-s descins dintr-un inuit chinuit, fac zarvă-n straturile de varză și vă tai cu cel mai șic ic pe care-l am în dotare, sunt ca Vechiul Testament scris pe-un nou pergament și întrupat într-un nou concept veșnic decadent, uneori corijent, niciodată repetent, o pasăre Phoenix modernă ce renaște din cenușa beției de ieri, sunt vrăjitorul vorbelor și mă simt de parcă nimic nu e ca-n dicționar, mă-ntind, mă destind, prostia v-o ating și cultura o extind – spuneți-mi, vă rog, oare vă doare?
Mihnea Arion s-a născut în București în 1995. A studiat informatică timp de doi ani în Scoția și Singapore, după care s-a reprofilat pe limbi străine, obținându-și licența de filolog în italiană și engleză la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București cu un studiu despre începuturile romanului polițist în literatura engleză. Pentru disertația din cadrul Masterului pentru traducerea textului literar contemporan (MTTLC), coordonat de Lidia Vianu, a tradus în engleză volumul de poezie Satao, al lui Radu Nițescu. A publicat în revista "Steaua" și este colaborator al editurii Alias Publishing, la editura Crime Scene Press a contribuit la volumele colective Centenoir și Pandemicon și a tradus până acum paisprezece romane polițiste, iar pentru editura Litera a tradus șapte cărți de popularizare a filosofiei.