*Dragă domnule profesor, ați participat în luna iunie – în calitate de invitat – la "Școala de vară pentru tinerii cercetători filologi (masteranzi și doctoranzi)", ediția a VII-a, organizată de UBB (Facultatea de Litere, Departamentul de literatură română și teoria literaturii, Centrul de Cercetare în Filologie Modernă) și de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu". Vă rugăm să ne relatați câteva impresii despre workshopurile și conferințele din această ediție, care a ...

O întrebare, mai multe răspunsuri. Rubrică de Ciprian Handru

Critica de întâmpinare, încotro se îndreaptă?

Aș porni de la observația culeasă la firul ierbii că anul 2024 a fost unul mănos pentru proză, iar cel puțin trei dintre volumele apărute acum ar putea să se bată și cu romanele bune din anii trecuți. Or, scanând mai multe reviste literare și conturi de Facebook, aflu că lucrurile n-au stat așa, ba poate chiar pe dos. De unde diferența de percepție?

Necrezând în răspunsuri-gh ...

Dacă tot este evidentă legătura dintre lectură și călătorii, pe unde vă poartă pașii, mașinile, avioanele, inspirați de cărțile citite? (Petre Nechita)

Locurile spre care m-a îmbiat Michel Foucault se numesc heterotopii sau "alte locuri" (autres lieux), iar ele se găsesc pe hartă și nu prea. Iată câteva exemple: podul casei bunicilor, patul părinților (în care copilul, sub cearșaf, își desfășoară propriile bătălii cu indieni și cowboyi, sau, pe cearșaf, își îmbracă păpușile), cimitirul, v ...

Peggy Jones, o doamnă de 64 de ani din Texas, tunde gazonul din spatele casei când îi cade în cap, din cer, un șarpe, care i se încolăcește de mână tot mai strâns, scuipându-i venin în față. Deodată, tot din cer, se năpustește asupra ei un șoim, care-i smucește brațul pentru a înhăța șarpele, zgâriind-o cu ghearele și bătând-o cu aripile. Se înțelege că șoimul își scăpase prada în timpul zborului și acum încerca să o recupereze, lăsând-o pe Peggy însângerată și panicată, înainte de a fi transpor ...

De când spiridușul Puck îi jucase renghiul de a-l învia (și unde? nici măcar în Rusia!), prințul cutreiera capitala dezorientat, printre claxoane, nerecunoscând nimic din tot vacarmul ce-l înconjura. Ca orice turist, intră în cea mai mare clădire din oraș și din sud-estul Europei, Palatul Parlamentului, și nimeri într-o ședință plenară în care tocmai se învestea noul guvern. Acolo aproape toată lumea era dintr-o scrisoare pierdută, sau cel puțin așa-l asigură un domn volubil care-i făcu o plec ...

Cum își aleg intelectualii lecturile? Dar filologii? Ce citim? Cum găsim cărțile? Cât contează educația în alegerea cărților? Cât contează ce spun alții? Credem în gusturile omului fără școli înalte? Categoric, există și cititori fără studii universitare: avem încredere în opinia lor? Avem încredere în calomniatorii cărților?

Ileana MARIN

Petrec ore întregi în librării. Îmi place să răsfoiesc cărți, să citesc pasaje din ele, să mă uit la coperțile lor, să citesc prezentările de pe coperta p ...

Pentru proză, anii aceștia au fost o placă turnantă înspre o piață mai diversificată și updatată după multitudinea de formule care concurau în Europa și în S.U.A. Impresia că am intra într-o altă fază a literaturii plutea de mai demult, un vânt al schimbării bătea încă din 2000, dar realizările ating abia acum o masă critică. În 2004, Polirom își lansează cu destul fast mediatic proiectul de promovare a prozei autohtone sub sloganul "Votați literatura tânără" și parcă, de atunci, oferta editoria ...

Merită să ne amintim de peisajul publicistic al perioadei. O schimbare importantă survenise chiar în anul 2000, cu lansarea, direct în mainstream, a Observatorului cultural, care a reușit imediat să concureze revistele culturale de prim-plan ale anilor ’90, precum România literară sau Dilema, datorită aportului substanțial al unor universitari recunoscuți, care au schițat un program extrem de coerent, în jurul căruia au atras nu doar nume mari din generațiile precedente (în special din a ...

Când zicem 2007, zicem Europa, și când zicem Europa, zicem 2007. Intrarea în U.E. nu a revoluționat călătoriile, dar a simplificat birocrațiile, a redus vizele, a multiplicat rutele și a coborât prețurile. De multele curse low-cost au beneficiat migrația economică și cea academică, iar împreună cu ele a profitat și literatura de călătorie, oricum reprezentată consistent și în anii anteriori. După mai vechile Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu î din a (2004) de Radu Pavel Gheo, _Hai-hui p ...

Lapte și cărți din studenție

O să împart în două zisul interval (1998-2005), fiindcă în prima parte am fost studinte, iar în a doua - absolvinte.

În facultate, niciodată nu citești ce ar trebui. O profă care ne preda interbelica, scriitoare consacrată, ne-a întrebat la un seminar când am citit ultimul roman contemporan și a primit niște răspunsuri care au dezamăgit-o crunt. Cam tot atunci, profa de cultură engleză ne întreba ce piese de teatru am văzut lately, noi tăceam stânjeniț ...

Citind ultima carte a lui Dan Sociu, Pluto în Scorpion, traversezi gradual trei registre pe care autorul le mixa difuz și în poemul-roman Uau, din 2019. 

În ordinea apariției în volum, treci mai întâi prin zona realismului minimalist pe care criticii l-au botezat peiorativ mizerabilism și l-au impus ca marcă înregistrată a generației douămiiste. Sociu se apropie cel mai mult de Adrian Schiop, în sensul ăsta. El scrie o autoficțiune a copilăriei și adolescenței lui Dan în Botoșani, având în ...

Ce te frapează în Balanța, romanul lui Ion Băieșu, e viteza cu care se derulează poveștile. Uneori, ai impresia că naratorul le mitraliază, în rafale. Iată cum se întoarce eroina Nelade la spital acasă: "Se ridică și ieși fără să închidă ușa. Taxiul o aștepta. Se urcă și ajunse în fața casei în cinci minute. Când să coboare, își aduse aminte că nu are bani la ea și-l rugă pe șofer să vină până sus. Când ajunse sus, găsi ușa deschisă și clanța spartă. Alergă înăuntru și descoperi patul în care ...

Pe 15 septembrie, acum 109 ani, se năștea artistul Emil Botta – actor, prozator și poet. Greu de zis în ce măsură versurile lui mai pot surâde tinerilor de azi. Poeții scriu altfel (autenticist și anti-livresc), iar cititorii citesc altceva (n-am auzit de vreun student care să fi făcut o pasiune pentru autorul Întunecatului april, apărut în 1937). 

Totuși, în interbelic, după experimentele rarefiat-ermetice ale barbienilor, versurile lui Emil Botta aduceau o gură de aer proaspăt. Vorbeau tot ...

Radu ALDULESCU: O vară de neuitat în apogeul pandemiei

Pe 10 iunie, anul acesta, în vârful stării de alertă, am ajuns la mare, grație unei cazări gratuite, obținute prin cel mai bun și cel mai vechi prieten al meu, Cristian Jora. Ne știm de când aveam amândoi șase ani. Am descins, așadar, cu Alina, într-o stațiune aproape pustie, într-un hotel cu 100 de camere goale, dintre care am ocupat una cu vedere la mare. 

Una din cele mai mari fericiri de care am avut parte în vremea din urmă, pr ...

De curând s-a deschis și la noi o polemică destul de contondentă pe tema rasismului, stârnită de un scurt-metraj al lui Radu Jude. Montajul, în pofida simpatiei (critice) pe care o am pentru cineast, mi se pare discutabil, din mai multe motive, pe care n-o să le discut aici, mai ales că polemica, provocatoare și excesivă (vezi aici și aici), a prilejuit și lovituri colaterale dintre cele mai nedrepte. Ceea ce, să nu uităm totuși, intră în logica criticii culturale de la noi și de oriunde, de ier ...

Izolarea din martie-mai ne-a adus, odată cu doza zilnică de anxietate, și, celor mai norocoși, destul de mult timp liber. Timp pe care nu l-am petrecut numai printre cărți, cu filme și piese de teatru, ci și cu știri, comment-uri și talk-show-uri urmărite online și la TV, în căutare de vești noi despre cum o să arate viața noastră peste o zi sau peste o săptămână. Am trecut prin experiența comună a expunerii la gigabaiți de fake-uri, de la ingenua întrebare a unui președinte - dacă n-ar fi ...

"Cine sunt eu?": așa începe Nadja, romanul lui André Breton publicat în 1928. "Cine sunt eu?" se întreabă și eroul lui Ion Vinea din Paradisul suspinelor, apărut pentru prima oară într-un foileton din revista Contimporanul, cu patru ani mai devreme. Nu poate fi vorba de o anticipare românească a unei teme franceze. De fapt, întrebarea plutea în aerul anilor 1920-’30 pe care-l respirau tinerele generații de scriitori europeni, suprarealiști sau nu. E aceeași întrebare care îi va bântui și pe auto ...