Revistă print și online

Depravatul din Gorgani ­- cartea pe care nu o lași din mână

Depravatul din Gorgani, da, de trei ori da, pentru că am găsit în această carte o temă universală, un mesaj puternic și un personaj memorabil. Dar ce este mai important, Depravatul din Gorgani este genul de carte care poate readuce plăcerea cititului în oameni, care are puterea de a scoate literatura română contemporană din conul de umbră în care a intrat de ceva timp. Este cartea pe care nu o lași din mână pentru că are ingredientele magice ale Poveștilor Nemuritoare pe care le citeam în copilărie. Cartea Doinei Ruști mă duce cu gândul la adolescența mea în care citeam, pe ascuns, Decameronul. Autoarea suprapune cele "52 de ciudățenii" peste un București încântător, cu personaje ,,de fum", îmbrăcate fistichiu, trăind drame și dramolete, iubiri și trădări. "Testamentul" Depravatului, cele 17 reguli de aur pe care le primește Eleni în cartea îmbrăcată în mătase sunt, de fapt, dorințele noastre ascunse, izvorâte din timpuri uitate, încuiate într-un cufăr cu o cheie sofisticată. Ficțiune în stare pură, pasiune, un drog literar care te transportă dincolo de searbăda realitate.

Am ales un fragment care adună toată forța descrierii, tehnica literară impecabilă, spiritul Doinei Ruști.

"Era un tip îmbrăcat în mătase, o persoană căzută din cer și, ca să întărească această impresie, a început să vorbească într-o limbă misterioasă. Elina a rămas nemișcată, holbându-se la buzele necunoscutului care scoteau niște cuvinte bizare.

Apoi omul a scos un catastif și-a-nceput să deseneze ceva. Părul, legat într-o coadă, i se furișase după ureche, iar ochii îi străluceau lupește, la umbra unui fes cam lălâu.

Elina a rămas un timp în picioare, dar, când bărbatul i-a făcut semn, s-a apropiat fără pic de sfială. Pe fila albă, îi făcuse portretul, așa cum stătea, cu o mână pe coș.

Era ceva neomenesc în toată această întâlnire. Nalbele înalte, cucuta și tufele dimprejur făceau ca toată povestea să pară fără legătură cu viața reală. Restul a fost spontan și aproape mistic: o legătură rapidă sub rămurelele de afin. Câteva nalbe s-au frânt, fesul bărbatului s-a rostogolit până la gard, iar Elina și-a pierdut un ciucure de la pantof.

Când a ieșit din curtea bisericii era altă ființă, iar întâmplarea urcase la cer printre faptele care nu mor niciodată."


Doina Ruști, Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudățenii, Litera, 2023

Narcis AMARIEI

Absolvent al Universtății din București, specializat prin master în literatură americană, traducător și profesor, implicat în numeroase evenimente culturale în Marea Bitranie și în Spania, Narcis Amariei este și prozator. A debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Publică în mod curent proză și face parte din grupul Ficțiunea.