
Revistă print și online

Ai terminat doctoratul în 2024 la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Ce ai publicat în acest an?
După doctorat am lâncezit o vreme, fiind prea obosit să mai fac și altceva. Doctoratul m-a sleit de puteri mai mult decât mă așteptam. Apoi mi-am pus la cale scrierile uitate în sertar, unele de foarte multă vreme. Am revăzut teza de doctorat și am trimis-o către editură. Metafizica de consolare. O perspectivă axiologică asupra trăirii în opera lui Emil Cioran, apare la editura Eikon. Îi mulțumesc coordonatorului, domnului profesor Viorel Cernica, dumnealui a avut răbdarea și inspirația să mă îndrume și prefațează acest volum. În același timp aveam de gând să lansez o serie succesivă de studii anuale despre Cioran. Am reușit îi conving pe unii dintre cei mai importanți exegeți ai operei lui Cioran să se implice în acest proiect, oameni precum: Constantin Zaharia, Simona Modreanu, Marius Dobre, Viorel Cernica, Constantin Stoenescu. Astfel, o să apară la editura Eikon volumul colectiv, Studii cioraniene, vol. I, atât acest volum cât și lucrarea de doctorat o să fie lansate la Târgul de carte Gaudeamus pe 6 decembrie, ora 11:30. Trebuie să mai apară în publicațiile Academiei Române două articole: unul despre sinucidere în Grecia antică, parte dintr-un proiect personal mai mare despre conceptul de sinucidere în filosofie, Studii de istorie a filosofiei universale; un articol despre exegeza cioraniană, o să apară într-un volum colectiv dedicat unuia dintre mentorii mei, prietenului meu, Marin Diaconu, ce ne-a predat ștafeta acum un an. În același timp, datorită lui Doina Ruști, căreia îi mulțumesc, am publicat câteva texte de proză scurtă în Ficțiunea.
Cum a luat naștere Fundația Duminicile Filosofiei?
Într-o discuție telefonică diurnă ne-am gândit că ar fi tare frumos să existe un eveniment de popularozare a filosofiei la care să putem merge săptămânal și să discutăm despre ideile care au cucerit lumea. Așa că ne-a venit ideea să facem chiar noi asta. Împreună cu Cristina Costache și Viorel Badea, membrii fondatori ai fundației, am pus la cale evenimentele Duminicile filosofiei, la cafeneaua Forma, încă se țin de aproape doi ani în fiecare duminică de la ora 17:00. De aici a plecat ideea fundației, ne-am gândit că sunt tare mulți copii și tineri care nu au privilegiul de a asista la dezbateri și prelegeri de acest fel, așa că această fundație este în primul rând înființată pentru ei. Apoi ne-am gândit că sunt foarte multe lucrări din istoria filosofiei românești care nu se regăsesc pe piața de carte. Un demeres necesar, credem noi este acela de a reda aceste lucrări publicului larg, în ediție critică. Cred că e important să avem în față istoria filosofiei românești, să luăm seamă de derapajele sau lucrurile fantastice zămislite de generațiile anterioare.
Ce invitați ai avut? Pe cine vrei să mai inviți?
În prima parte a proiectului toate prelegerile și dezbaterile au fost întreținute de mine, odată ce a devenit cunoscut și relevant pentru viața culturală bucureșteană am încercat să aducem invitați de seamă, reprezentativi pentru cultura noastră și pentru mișcările culturale contemporane. Mai întâi, am format o echipă de tineri doctori și doctoranzi care au prezentat teme din diverse domenii ale filosofiei: Andrei Bărbieru, Alexandra Sand, Bogdan Dumitrescu, Petruț Dinu, Laurențiu Fuiorea. Apoi au fost invitați personalități culturale precum: Doina Ruști, Roxana Dumitrache, Constantin Stoenescu, Daniel Nica ș.a.m.d.În viitor o să continuăm să invităm personalități din mai multe zone de interes, n-aș vrea să dezvălui mai mult. Spre exemplu, este invitat curând domnul profesor Cristian Iftode, coordonatorul meu de licență și master, mentor căruia îi mulțumesc pentru că m-a inspirat.
Ce subiecte abordezi?
În general avem teme din filosofie, de la etică și cum să trăim, până la epistemologie și teoria cunoașterii. Oamenii sunt interesați de o plajă largă de teme și contrar așteptărilor nu se îmbulzesc doar când abordăm subiecte legate de viață, sunt la fel de curioși să afle și despre adevăr, știință, istoria filosofiei, antichitate sau romantism. Încercăm aducem în fața publicului teme cât mai diverse.
Cum crezi că va evolua Fundația Duminicile Filosofiei?
Ne propunem să acordăm burse studenților din medii defavorizate, să avem cât mai multe evenimente în țară, să publicăm cât mai multe cărți în ediție critică ale marilor autori din istoria filosofiei românești. Mi-e greu să spun cum o să evolueze, însă pot spune că acest proiect a atras oameni din toate domeniile dornici să ajute și să participe la proiectele noastre și sper că o să avem un impact mare asupra spațiului nostru cultural.
Ce-ți dorești ce Crăciun?
Sarmale și poate o ceșcuță de țuică. Să stau alături de cei dragi și să povestim ce am făcut în acest an. Este un Crăciun plin de bucurie după toate realizările din ultima perioadă. Mă voi gândi la toți participanții și invitații fundației și cu siguranță o să le transmit urări de bine. Sper să am la fel de multă energie și îndrăzneală să pot duce la capăt proiectele și mai ales îmi doresc o beție de cuvinte, bucuria foilor albe.
Ce planuri ai pentru anul care vine?
În primul rând vreau să fiu angajat în tot ce ne-am propus pentru fundație. Să reușim să aducem filosofia cât mai aproape de tineri și copii. Lucrez deja, pentru editura fundației la Introducere în metafizică, de Ion Petrovici, ediție critică. Sper să apară cât mai multe ediții îngrijite de cercetători renumiți, nu pot da mai multe detalii acum. În plan personal, sper să termin până în primăvară un volum de poezie la care lucrez de multă vreme, dar muza e mai greu de prins decât a prinde o albină în lesă. În cele din urmă, o să mă apuc de scris și volumul doi din Metafizica de consolare. De altfel, volumul II din Studii cioraniene sper să apară până la mijlocul anului viitor.
Care a fost cea mai mare satisfacție de până acum?
Nu cred că există satisfacție mai mare decât aceea de a da o șansă cuiva, de a trezi un zâmbet și a arăta celuilalt că se poate, că cineva vede realizările și că nu e nimic pierdut. Am avut șansa să interacționez cu tineri și copii și e cea mai mare bucurie să-i susțin și să văd cum evoluează. Nu mai simt o satisfacție în a publica cărți sau articole, e doar muncă pe care o înțeleg ca fiind necesară. Bucuriile mele țin de un alter-ego.
Aș vrea să le mulțumesc și prietenilor mei, Cristina Costache și Viorel Badea, membri fondatori ai Fundației Duminicile Filosofiei, care mi-au stat mereu aproape și doar datorită lor s-a născut acest proiect frumos.
Ciprian Handru este exeget cu studii aprofundate în literatură română (Facultatea de Litere și master în studii literare românești la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca). Și-a orientat activitatea academică spre proza românească contemporană și în prezent este doctorand la Universitatea din București, pregătind o teză sub îndrumarea profesorului univ. dr. Ion Bogdan Lefter. A publicat două articole despre Adriana Georgescu și Annie Samuelli în volumul colectiv Un dicționar al exilului feminin românesc, coordonat de Emanuela Ilie, precum și un articol despre Hortensia Papadat-Bengescu în Infernul cotidian. Imaginarul bolii în literatura română, coord. Emanuela Ilie. Pe lângă acestea, a mai semnat numeroase articole și exegeze dedicate prozei actuale, dar și contribuții de proză propriu-zisă. Este redactor la revista Ficțiunea, unde ține două rubrici: Lecturi contemporane. O listă inegală și O întrebare, mai multe răspunsuri.