OPTm
nr. 87

Groapa Marianelor

Pe fundul mării ăsteia am îngropat

toate amintirile mele despre mama.

Când ai plecat,

ai șters cu mâneca flanelei

cele mai frumoase cuvinte despre pescăruși,

așa cum un copil din Myanmar

și-ar fi șters mucii ajunși pe buze,

dacă n-ar fi fost atât de sincer încât

să umble-n pielea goală.

Singurătatea are gunoi sub tălpi,

iar mama e acum o rană adâncă.

O, da, e

Mama ta m-a așezat la masă

și mi-a dat să mănânc p ...

Țânțarul

pentru Kiernan

Va suge sânge 

de trei ori greutatea lui 

apoi va ateriza pe cel mai aproape stâlp

pentru a scoate apa. 

Ușurat pentru zbor,

se va grăbi să ducă sucul presat la rece

pentru a-și hrăni ouăle. 

Uită sursa sângelui. 

Focalizează-te pe mamă,

Lamele zimțate și seringile 

muncesc concertat 

ca o echipă de chirurgi celebri, 

apoi agitația panicată 

când ea simte că nu va mai ajunge acasă. 

...

a dream of a hill

De pe buzele tale

se preling picături de lapte

albe

în fața gurii mele

la o distanță aproape interzisă.

Ne ținem de mână

și ne rugăm

să nu se cutremure vârful muntelui

de sub picioarele noastre,

dintre degetele noastre.

CT cetate

Mâncăm toate merele,

iar la sfârșit ne vom mângâia burțile

cu ochii în cer,

cu ochii sub pleoape.

Viața este frumoasă, și ca să nu o ratezi ia-ți un Smartphone

Ce b ...

FOMO 2 (de artă)

petreceri

club

cafenele

miros de fum din interioare

(de unde e ilegal să se simtă)

la lăutari

la manele

la concerte apărute

din dorință

și inerție deopotrivă

cristale topite în apă

în bere

(să fim hardcoriste, dar cu u)

țigări care să umplă

fiecare alveolă până la ultima

facultate

facultate

cursuri primul calup

cursuri al doilea calup

corporație

content

întâlniri

...

o metodă prea lungă

mi-a povestit un prieten cum trăia lângă gara feroviară chemau poliția și pompierii de 3 ori pe lună toți boschetarii țiganii și alte lepădături se îmbătau și făceau ruguri nu departe de casa lui și ardeau saltelele într-o iarnă a ieșit din casă îmbrăcat subțire nu mâncase de 3 zile s-a culcat în zăpadă și a adormit

trei bucăți

într-o zi am dus toate icoanele la balcon trăiam singur totul era bine nu se întâmpla nimic mă uitam la filme ...

Gunoieri în costum

am început să ieșim la terase să bem să povestim să ne căutăm prietenii

gunoierii murdar îmbrăcați trec fluturând mândri agățați de mașinile cu semnul reciclării

chelnerii zâmbesc mai mult după relaxare

dădusem la ghenă o chestie faină de la biserică

obrajii nu mai roșesc atunci când vorbim subiecte tabu în mediile sociale

era cumpărată de la o mănăstire de maici care adunau lemne pentru iarnă

s-a enervat că i-am atins mâna de parcă

mi ...

dezvăluire șocantă în care Alana Payne e protagonistă

azi i-am spus la ședință psiholoagei

că mi se pare că nu-mi mai iese natural

să scriu despre tine m-a felicitat dar nu

mi-a dat nicio steluță aurie ca la grădi

a început să râdă când m-am plâns că 

nici măcar cu un futai nu am rămas

în ritmul în care merg lucrurile

probabil nici volum de debut coerent

n-o să mai am de pe urma ta

și chiar vreau să-mi fac 

numărul și cu literatura  ...

Cumva imaginile se repetă

Într-un fel sau altul tot din camera asta are un început

Cumva altundeva pierdut din vedere dimineața prea devreme.

Cumva spui imaginile se repetă doar ca să se rotească între ele,

Materialul lor frige ca o pânză pusă la uscat

Și se lipește de artere, de palme, de cuvinte

Până cuvintele devin invizibile.

Aceeași repetiție a imaginilor,

Imagini ce vor să iasă din memorie ca să prindă pași

Și să înainteze sau să stagnez ...

a few seconds ago

aici: o tipă care scrie mișto mi-a acceptat friend request

acolo: un tată își pierde piciorul secundar

complicațiilor diabetului zaharat

aici: mă gândesc dacă să-mi comand sau să mănânc ce e în frigider

acolo: un părinte își împinge mâncarea către copil. spune că nu-i e foame nici

azi. ulcerul mănâncă din stomac

aici: câteva versuri într-un poem extra

acolo: cineva e nevoit să vorbească la trecut despre un corp,

un nume, o fa ...

centru

îmi lipesc fața de asfalt cu tandrețea unui copil adormit pe burta câinelui,

dai cu picioarele în ușă nu știi când să te oprești ceaiul fierbe într-un oraș care (nu mai) supraviețuiește fără apă

stau culcat pe un afiș multicolor

e sângele meu reclamă

e sângele meu claxon

e sângele meu singurătate

trag benzi de circulație

tuneluri și pasaje să-mi simt profunzimea cu o conștiință similară cu google maps

și poate stol de frunze poate mă ag ...

Lia

Timpul meu se comprimă nimicitor. Nu fac nimic valoros, nici la serviciu, nici în boxă, nici în afara ei. Deși am ore în zi, nimeni nu m-a învățat cum să le consum cu spor, școala nu m-a ajutat să detectez sau să rezolv problemele astea sau cum să port o discuție care contează.

Cu cât am mai mult timp liber, cu atât devin mai leneșă, mai permisivă. În loc să-mi pun combinezonul și să vizitez orașul, prefer să stau îngenuncheată într-un colț al atelierului, departe de fire și de agend ...

despărțire, instrucțiuni de folosire

mi-ar plăcea să regăsesc mai multă viață în poeziile tale

mi-a spus

în peisajul imprevizibil al tranzițiilor

înșelătoare

căderile tale inconsecvențe mere

din care nu muști

regrete prost secvențiate pe care le ingerez

numai din mâna ta

improbabil administrată

ce altceva să minez în tine decât ce rămâne disimulat

mi-a spus

fragmentarea falselor tale simetrii

răvășită

așteptarea absentime ...

Mircea Dan Duță locuiește pe-aceeași stradă cu mine. Îl văd de multe ori cum iese din casă, însoțit de un teckel mov, cu pălărie de pai. Fac pași mici, iar în urma lor rămân întodeauna poeme de fum, risipite pe trotuar. Uneori și pe zidurile brutăriei mai găsesc câte un vers de-al lui, scris cu creta. Anul trecut, într-o perioadă de lokdown, vedeam cum coboară pe Carol cuvinte cețoase și știam că Mircea stă la fereastră. Zilele trecute ne-am întâl ...

Despre sine

Timeea are impulsivitatea unui vulcan gata-gata să erupă și să arunce lavă la mii de kilometri depărtare, chiar și pe acele pietre care nu se află în apropierea sa. Dar când contextul nu o constrânge să erupă, ea poate avea și blândețea unui iepuraș. Timeea despre autoare: se contrazice pe sine (de cele mai multe ori joacă și rolul de arbitru indecis), își hrănește sufletul cu soare și zumzetul gâzelor de primăvară, se încarcă adesea nu ...

11 ianuarie 2021

Care continuitate care drum

E doar frig și noapte și între soluție și non-soluție

E o alegere

înainte inventai probleme

acum lucrezi cu ele ca un operator fidel angajatorului

Pentru că i-a oferit o altă slujbă în care suferința îl face extraordinar

Ești angajata perfectă

nu tu casă nu tu bărbat nu tu copil să nu cumva

Să te audă rostind cuvântul care începe cu F

că îți dorești că ai de gând

dacă te-ar ve ...

fac parte din Kooperativa Poetică și mi-au apărut poeme în Revista de Povestiri, Prăvălia Culturală. mai mult

lui Jonas,

„es ist alles eine Frage des Ursprungs”

ar fi cel mai ușor să crezi

că lucrurile astea

ți s-au mai întâmplat

lasă-te pe spate

închide ochii

cât timp lumina nu există

nici tu nu exiști

gândurile tale se încurcă

unele peste altele

primul loc sigur din viață

e burt ...

imaginea celui ajuns la culme

imaginea celui care plânge

când vede sâni de femeie

cum mușcă din pumn și îngenunchează ca o trupă la capitulare

după ce viața a curs prin el și a cerut să se reverse

un spălător bine stors

să vezi prăvălirea lui

pe podea unde hainele zac precum garoafele

după o noapte în vaza goală

atunci observi

umbrele crescând în palme,

această idee obsesivă că ai fost ales

își face download în creier.

parcă nu mai ...

pasăre de micene

sunt pasăre născută din pietrele înnegrite 

de cenușa micenei       

mă ridic

aerul zboară sub mine 

niciodată n-am știut de ce nimicul incolor 

mă poartă pe brațe atât de sus

niciodată n-am înțeles de ce-aș putea 

atinge cu creștetul stelele 

îmi infig aripa în aer și cobor iute de tot

uit de trup 

sunt mai ușoară decât cuvintele 

sunt aer curbat de culoare 

sunt

niciodată șuieratul vântului nu m-a amețit ...

Jarmila Horáková reprezintă un fenomen unic în poezia cehă și română contemporană: este prima poetă cehă de limbă română, o limbă de care s-a îndrăgostit atât prin intermediul studiilor de specialitate (este absolventă a Românisticii pragheze și a studiat cu reputații specialiști și traducători precum Jiří Felix, Libuše Valentová sau Jiří Našinec). Dragostea ei pentru limba și literatura română este atât de puternică, încât se poate spune că a reinventa ...

A.: biografie auto

macrouniversurile lui A., pline de blocuri spațiale cu luminițe retro și „Nothing Is Gonna Hurt You Baby”, curg dintr-un radio vechi. look out! mai mult

corpus diaboli

cer acoperit vreo două stele grele. tristețea își pune amprenta dai la o parte pătura coșmarul cu feți-frumoși cu mașini turate la maxim faci loc singurului corp cald

niște brazi luminați o durere de dinți zâmbetul mai larg pe dreap ...

Mihók Tamás locuiește în chirie la ultimul etaj al unui bloc fără lift. Datorită pereților de carton ai monolitului, a ajuns să cunoască numele tuturor vecinilor. Stalker cum e, i-a căutat pe Facebook. În unele zile de weekend, când află despre ei de acolo că sunt plecați în concediu, Tamás își prelungește somnul, visând fotbal și plimbări izbăvitoare pe malul Crișului. mai mult

#rever de verde [multiplicare]

de câteva nopți încoac ...

CV autentic : Andreea Apostu are pulsul rapid al animalelor mici. Își hrănește fricile cu zahăr și muzică franțuzească, riscând să facă diabet mai ales din cauza celui de-al doilea aliment. În rest, își imaginează tot mai des lucruri contrazise de realitate.

CV alternativ : Andreea Apostu este asistentă de cercetare și redactor al revistei „Poetic Stand”. A publicat poezie pe platformele „O mie de semne” și „Literomania”, iar în curând va apărea cu un grupaj de texte în revista „Fami ...

Siviu Danusiu chiar el

Danusiu este un trubadur indolent, pierdut în ițele personalității lui Toni Chira.

Paradoxal, locuiește în Dej, în corpul și în mintea lui Toni Chira. 

Balade Noir - Danusiu

*

Chiar dacă mă respingi și plutești

spre altă zonă de confort,

sunt mult prea vast ca să nu te includ.

Oare de ce transpir și asud

când locul după care tânjești

e ca fibromul dintr-un țesut mort.

Sub sâni văd cum putrezesc rădăcinile,

cum realitatea din mers sufocă-ntâlnirile, ...

Profesorul

Râdeau.
El s-a răstit,
dar ei au râs mai tare. El i-a lovit,
dar ei au râs mai mult. Erau nebuni. Și-atunci
a râs și el cu ei. 

din volumul Peisaje, zboruri și dictări 

T. Teribilu ́ și stewardesa Fifi 

Un pahar de vin roșu, vă rog.
Vait vain? Red vain? Vischi? Căula? Căult drinx?
Un pahar de vin roșu, vă rog.
Pliz fastân ior sitbelț, as vi ar priperinc for teichinof, senchiu.
Mulțumesc, mi-am legat centura de siguranță. Un pahar de vin ...

Peisaj de anul trecut

De la fereastra spitalului

se văd

un automobil Škoda Fabia,

câteva bănci ruginite

și un copac înflorit.

Mașina e a unui doctor,

băncile cică sunt acolo de când lumea,

dar copacul -

- nu l-am remarcat pana acum.

L-or fi internat ieri

și probabil că-i vor da drumul

când va rămâne din nou fără flori.

*

luăm analiza din pumn, să ne lămurim,

o să doară, dar măcar știm o treabă,

cuțitul din pl ...