Revistă print și online

Ce aștept, ca scriitor, de la 2024?

Ca orice scriitor – inspirație. Și cât mai multe proiecte realizate. N-am crezut niciodată în literatura de sertar, scrisă pentru a fi aruncată undeva într-un colț întunecos. Literatura e o formă de a comunica, de a transmite informații, conținuturi de gândire, de imaginație, prea complexe pentru simplele cuvinte. Din suma de cuvinte se naște un conținut nou, nu sunt doar conținuturi parțiale însumate. Literatura e augmented reality, îmbogățește permanent simpla noastră percepție asupra oamenilor și faptelor dimprejur, umple de sens și culoare.

Așa că nu aștept, singur în odaia mea, să mă trăsnească inspirația, așa cum spuneau romanticii. Ci mă implic în chestiuni concrete, texte care să vadă lumina tiparului, a scenei sau cel puțin biții internetului. Aștept feedback de la cititori, las ca reacțiile lor să schimbe ceva în mine și abia aștept, apoi, să văd ce voi crea după asta. Cred în tot lanțul ăsta, de la inspirația inițială, pură, la reacția celor care îți răsfoiesc cartea pe un raft, apoi te sună să-ți spună ce le-a plăcut sau unde puteai face ceva mai bine.

Un proiect în care m-am implicat mult în această toamnă, însă cu gândul la 2024, este proiectul pe care l-am început la Galați alături de artistul vizual Monica Turcu. Se intitulează "B l a c k B O X" și presupune un fusion între teatru și artele vizuale. Proiectul se va desfășura sub umbrela Asociației Creatorilor de Ficțiune și se bazează pe o sponsorizare privată din partea unei companii de tradiție din oraș. Monica e un căutător de noutate estetică așa cum rar mi-a fost dat să întâlnesc. Îmi imaginez că în laboratorul ei artistic de pe strada Rubinelor (ce nume ca desprins din Eliade!) distilează culorile și ideile până la esențele lor ultime. Face un soi de alchimie artistică, asta cred despre ea. E atât de prinsă de ideea că orice reprezentație de teatru sau orice vernisaj sau lansare de carte trebuie să propună ceva nou în lumea esteticii încât, fără această căutare permanentă a noului, aproape că nu vede la ce bun efortul. Arta este o permanentă căutare a unor modalități noi de expresie – iată nu o definiție, ci o credință intimă de-a ei.

Și ce putea fi mai frumos decât întâlnirea dintre un scriitor care caută în mod permanent noi modalități de exprimare artistică și un artist vizual pasionat de aceeași înțelegere asupra artei?

Vinde sau nu vinde experimentul artistic? – iată întrebarea pe care am auzit-o atât de frecvent în ultima perioadă. Tocmai faptul că o astfel de abordare a fost considerată riscantă ne-a făcut să ne îndreptăm către realizarea lor cu ajutorul finanțării din mediul privat. Eu cred că vinde (și) experimentul artistic. Un răspuns concret (statistic, economic) voi avea de-a lungul lui 2024. Simt că există public care înțelege că arta înseamnă, înainte de toate, curaj și căutare estetică, că acolo e mesajul profund, această luptă a artistului de-a continua să caute cu încăpățânare noutatea în pofida oricâtor bariere i s-ar pune în cale. N-are niciun rost să dau exemple practice, istoria artei e plină de cazuri grăitoare. Vă aștept să veniți la reprezentațiile noastre și să plătiți bilete – cu acei bani vom face alte spectacole, diferite mereu.

Iată câteva dintre provocările mele, ca scriitor, pentru 2024. Nu știu dacă sunt provocările clasice... Experimentul artistic sub forma melanjului dintre teatru și artele vizuale, poezia erotică și căutarea unor noi modalități de publicare, de promovare a ei, gânduri și iarăși gânduri de nou și căutare artistică.

Andrei VELEA

Scriitor gălățean (născut pe 3 februarie 1980), Andrei Velea scrie proză, poezie, eseu jurnalistic, fiind autorul mai multor cărți, între care "Gimnastul fără plămâni" (2010), "Hotel în Atlantida" (2011), "Lumea e o pisică jigărită" (2012), "Orgoliul" (2013), "Plaja de la Vadu" (2013), "Benzinăria whiskey" (2017) "#Agora" (2018), "Omul vag". Cel mai recent volum al său este "a.normal" (2022), un roman foarte bine primit de public. Implicat în promovarea culturală și în diverse acțiuni sociale, Andrei Velea face parte din diverse grupuri, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România și președintele filialei Galați a Asociației Creatorilor de Ficțiune.