Consum de carte scăzut, vânzări mici, sprijin zero dinspre autorități. Știm deja unde ne aflăm când vine vorba de atenția acordată literaturii contemporane. Nu e comod să fii scriitor român în anul 2024.

Dar oricât de ademenitor ar fi să ne plângem de milă, mai bine să căutăm soluții. Una dintre ele e legată de întâlnirile "Dezonădământul nu contează", organizate de revista Ficțiunea în colaborare cu Muzeul Municipiului București. Unde-s mulți puterea..., da, știți foarte bine expresia. Motiv pentru care, ni s-au alăturat și alții, în primul rând, citiorii. 

Și nu oricare, ci 3 cititori de elită, pe care i-am provocat la un experiment: să citească un text literar, pe care apoi îl va citit chiar autorul lui. Iar pe voi vă intăm să vorbim despre lectura cititorului/lectura autorului.

Miercuri, 28 august, de la ora 19, grădina Casei Filipescu-Cesianu devine loc de povești, discuții, critici și laude (dacă e cazul). Într-un cuvânt, magie. Căci scriitorii nu tac. Nici nu își plâng de milă. Iau atitudine  și... citesc. Deschid cărțile, caietele dar mai ales laptopurile și chiar telefoanele, își dreg glasul și ne oferă puțin din magia lecturii în public. În fața lor vor fi profesori, elevi, alți scriitori și, desigur, cititori.

Magie?! Nu-i cam mult spus? Păi, o să avem o lectură în public făcută de scriitori, dar și de cititori. Ascultăm cum citesc autorii, identificăm vocea povestitorului, cea care răbufnește printre rânduri, dar facem și testul publicului. Cum sună vocea cititorilor? O să vedem. Pardon, o să auzim. Fiecare are stilul său de a citi, dar când ascultăm împreună povești, sigur e și-un strop de magie. Iar locul contribuie din plin.

Intrarea e liberă iar grădina ne oferă spațiu suficient. Nu vor lipsi întrebările, curiozitățile și, poate, criticile. Le primim pe toate.

Și, apropo de curiozități. Cine citește? Scriitorii Eugen Cadaru, Péter Demény, Roxana Ruscior și Roxana Dumitrache. Ce vor citi? Proză, evident.

Propun să facem cunoștință cu ei și prin câteva informații generale.

Roxana Dumitrache (n. 1987)

Doctorandă în științe politice, absolventă a London School of Economics and Political Science și a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, a coordonat cercetări de teren dedicate dimensiunii de gen, clivajelor religioase și modului în care segregarea socială se reflectă în arhitectura orașelor balcanice. Scrie studii, dar și proză, adeseori pe teme legate de egalitatea de gen, discriminare, educație și violență împotriva femeilor. Debutul editorial în proză s-a produs în 2019, cu volumul Papa Nicolau și alte povestiri foarte, foarte scurte, care a câștigat premiul de debut Polirom.

Povestirea Gropița a fost inclusă între cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea, la premiile acordate în 2023.

Roxana e și manager cultural. A fost director la Institutul Cultural Român, filiala din Londra.

Péter Demény (n. 1972)

Poet, prozator, traducător, blogger.

Doctor în studii filologice (secția maghiară-română a Facultății de Litere a Universității Babeș–Bolyai), precupat de poezia lui Zsófia Balla (care a fost și subiectul tezei doctorale.

A fost redactor la Editura Kriterion, apoi, publicist comentator la cotidianul Krónika și la săptămânalul Erdélyi Riport. Mai târziu, a devenit redactor la revista literară Látó. În prezent, este redactor-șef la revista off-și online Matca Literară din București.

Volume apărute în românește: Ghidul ipocriților (eseuri – Cartea Românească, 2013), Splendidul mistreț (roman – Curtea Veche Publishing, 2020), Vârtej în reluare (roman, idem, 2023), Scrisoare din savană (poeme – Cartier, 2024).

Roxana Ruscior (n. 1982)

Jurnalistă, specialist în comunicare, Roxana

a debutat editorial în anul 2013 cu romanul Armata Domnului, inspirat dintr-un eveniment real: răpirea unor jurnaliști români în Irak. În 2021 a publicat romanul SF Un nou Pământ. Cel mai recent roman este Diavolul din Freisetzburg (2023), publicat la Editura Litera. La Bookfest, în același an, a fost cel mai vândut volum din cadrul colecției Biblioteca de Proză Contemporană.

În 2023, povestirea Marin Constantin, a primit un premiu Ficțiunea, revistă în paginile căreia publică frecvent.

Eugen Dan Cadaru (n. 1973)

Licențiat în științe juridice (Universitatea din București), cu studii postuniversitare de Drept Internațional, specializat în mediere și soluționarea a conflictelor. Este însă mai cunoscut pentru activitatea sa cinematografică, fiind doctor în estetica filmului, cu o teză despre  Realismul magic în arta cinematografică (UNATC "I.L. Caragiale").

Ca scriitor este atașat prozei fantastice, publicând frecvent în periodice și antologii.

A publicat mai multe cărți de ficțiune speculativă:

A opta zi e-n fiecare noapte (Editura Tracus Arte, 2014): Premiul Național SF&F — Convenția Națională Romcon 2015 Suceava; Premiul de încurajare al Societății Europene de Science-Fiction, 2014, Dublin.

Misterioasa scrisoare a domnului Tesla (Editura Tritonic, 2017): Premiul Național SF&F — Convenția Națională Romcon 2018, Reșița; Premiul "Ion Hobana" 2018, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala București-Poezie și Societatea Română de Literatură SF&F.

Cișmigienii (Editura Polirom, 2020, în colecția EgoProză; reeditat în 2021 în colecția Top10+): Premiul "Ion Hobana" 2020, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania Filiala București-Poezie și Societatea Română de Literatură SF\&F; Premiul Național SF&F — Convenția Națională Romcon 2021.

Activitate publicistică: Observatorul Cultural, LaPunkt etc.