Revistă print și online
În seria dedicată Bucureștiului, revista Ficțiunea organizează o nouă întâlnire, marți, 8 octombrie, ora 18.30.
Vasile Ernu, Adrian Majuru, Simona Scarlat și violoncelistul Szenkovics Dávid.
Discuții, lecturi, muzică.
Amfitrion: Doina Ruști
Întâlnirile din grădina Casei Filipescu Cesianu au loc sub genericul Deznodământul nu contează și se desfășoară de 3 ani.
Organizatorii evenimentului sunt Muzeul Municipiului București, Casa Filipescu Cesianu și revista Ficțiunea.
Scriitor (născut în URSS, în 1971), absolvent al Facultății de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iași, 1996) și al masterului de Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, 1997), a scris mai multe cărți și a ținut rubrici de opinie în Liberatatea, România Liberă, HotNews, Timpul și Adevărul, precum și rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură și Observator Cultural. Fondator al platformei: criticatac.ro.
Volume: Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010, 2013, 2020, 2024), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom 2010), Intelighenția rusă azi, (Cartier 2012), Sînt un om de stînga (Cartier 2013), Sectanții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2015, 2017, 2020), Intelighenția basarabeană azi (Cartier 2016), Bandiții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016, 2017, 2021), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019, 2022), Războiul pisicilor. Ilustrații: Veronica Neacșu (Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Editura Cartier 2019), Sălbaticii copii dingo (Polirom 2021, 2022, 2024), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Editura Cartier 2023), Centrul nu se mai susține, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Trei 2023) Premii: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk! 2009, Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 - Eseistică / Publicistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2019 – Eseu / Publicistică / Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 - Memorialistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2022 - Eseu / Publicistică / Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.
Istoric, antropolog și jurnalist , Adrian Majuru s-a făcut cunoscut printr-o serie de cărții și studii despre vechiul București: Bucureștiul albanez(2002), Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003), Bucureștiul subteran. Cerșetorie, delincventă, vagabondaj (2005), Copilăria la români. 1850-1950 (2006), București. Povestea unei geografii umane (2007) Cum se distrau românii odinioară (2011) s.a. De asemenea, este și prozator. Cea mai recentă carte a sa este un roman, intitulat Hoțul din Curtea Miracolelor (2023), care a primit Premiul Ficțiunea pentru cel mai bun personaj.
Absolventă a Facultății de Filosofie din Craiova, scrie proză și eseu. Prima apariție literară a avut loc în cadrul proiectului Povești de familie, coordonat de Ana Maria Sandu, în cadrul Asociației Hearth/ Casa Kerim. Textul Bietul Matei (revista Ficțiunea nr 96/2023) a fost nominalizat la categoria proză scurtă a Premiilor Ficțiunea. Pregătește un volum de proză scurtă.
Szenkovics Dávid,
Este student în anul II la Universitatea Națională de Muzică București, la clasa de violoncel a lui Răzvan Suma. Laureat al mai multor concursuri naționale, a fost bursier SoNoRo în 2022 și de patru ori a beneficiat de bursă MOL pentru promovarea tinerelor talente. În cadrul unor cursuri de măiestrie a avut ocazia să învețe și să urce pe scenă alături de mari violonceliști precum Octavian Lup, Valentin Răduțiu, Blaise Dejardin, Andrei Ioniță și Răzvan Suma și a participat la masterclass-uri conduse de Fenyő László, Denis Shapovalov, Reinhard Latzkov și Ion Storojencov. Este membru al orchestrei Tinerimea.
Doina RUȘTI, prozatoare cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, a scris romanele Fantoma din moară(2008), Lizoanca la 11 ani (2009) ), Logodnica (2017), dar este mai ales cunoscută prin trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri(2010), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013), Paturi oculte și Zavaidoc în anul iubirii. Între cele mai recente romane traduse: L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia) și A malom kísértete (2024, Budapesta).
Are titlul academic de profesor univ. dr., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.
Premii: premiul pt. Proză al Uniunii Scriitorilor /2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009 ș.a.
Exeget, cu studii aprofundate în literatură romană (Facultatea de Litere și masterul în studii literare românești), la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Ciprian Handru și-a început pregătirea în critică literară, prin studii dedicate lui Adrian Marino. Apoi și-a ales ca domeniu academic de cercetare proza românească actuală, în prezent fiind doctorand al Universității din București, unde pregătește o teză sub îndrumarea profesorului univ. dr. Ion Bogdan Lefter. A publicat mai multe articole și exegeze dedicate prozei actuale, unele premiate, dar și proză. Este redactor la revista Ficțiunea, unde ține o rubrică de carte: Lecturi contemporane. O listă inegală.