Fiecărui aventurier sau mai bine spus călător, pe lângă echipamentele obișnuite, care să-i asigure confortul, îi trebuie și o pereche de încălțări adecvate, care să-l poarte în lume. Încălțările pe care le visez sunt cele care mă duc înapoi în timp și mă poartă, ca într-o visare, prin cele mai frumoase orașe ale Italiei. Pantofii mei mă poartă la Veneția cu canalele ei minunate, străzile înguste pline de turiști, cu Carnavalul său plin de culoare, orașul sufletului meu, care te invită să descoperi Basilica di San Marco și elegantul Teatro La Fenice, orașul care găzduiește Casa Romena di Venezia și care îți amintește de românii care au trecut, de-a lungul timpului, prin Cetatea Dogilor; la Padova pentru a admira frescele lui Giotto și Basilica în care se află Sfântul Anton de Padova; la Torino cu străzile sale largi și arhitectura impunătoare specifică primei capitale a Regatului Italiei și la Molle Antoneliana, acest edificiu impunător dedicat cinematografie; la Milano cu al său Duomo, dar mai ales cu minunatul Teatro Alla Scala, unde, ascuns într-una dintre elegantele loje, privesc și ascult vocea frumoasei Violetta din La Traviata... tot la Milano pantofii mei mă poartă să descopăr Cina cea de taină a lui Da Vinci. Nu am timp de pierdut pentru că minunații mei pantofi vor să-mi aducă aminte de fiecare colț pe care l-am vizitat și să mă scufunde în visare. Deci, mergem mai departe și ajungem la Verona, orașul Julietei și al lui Romeo, dar și cu minunata sa Arena di Verona, unde în fiecare vară te poți delecta cu cele mai frumoase spectacole de operă. Mergem mai departe și încercăm să prindem ultimul tren spre o nouă destinație și astfel, pantofii mei de visare mă duc la Bologna cu minunata sa catedrală și lungile sale arcade pe sub clădirile colorate... aici se mănâncă adevărata pasta alla bolognese. Pantofii mei zburdă prin visare și mă poartă la Florența, ah Firenze cu Ponte Vecchio, Arno cel învolburat, Grădinile Boboli, Palazzo Vecchio și Galeriile Uffizi... o minune de oraș în care vrei să revii iar și iar... Fugim, fugim prin visare și pantofii mei mă duc la Roma, Cetatea Eternă cu al său Colosseo și apusuri de soare nemaimăzute, cu Colonna di Traiano, care ne amintește de istoria noastră comună, cu muzee, terase, parcuri și piețe, care te fac să te pierzi cu zilele și să-ți dorești să descoperi fiecare colț din acest minunat oraș... Dacă suntem la Roma nu putem să nu trecem și pe la Vatican să pășim pe culoarele Musei Vaticani, să spunem o rugăciune în Basilica Sfântului Petru, să urcăm cele 551 de trepte, care duc până în vârful cupolei de unde putem admira orașul și să facem, înainte de a pleca, o fotografie la una din cele două fântâni din Piața Sfîntului Petru. Gata, fugim repede pentru că mai sunt atâtea de văzut și nu avem timp de pierdut. Ajungem la Napoli – un oraș impunător, dar mai ales vibrant, un oraș al contrastelor care te invită să descoperi pizza napoletana, dar și Castel Nuovo, Teatro San Carlo, Galleria Umberto I și Capella Sansevero. De la Napoli drumurile se întrepătrund și te poartă în direcții diferite... mergem pe Costiera Amalfitană? sau ne ducem direct la Capri, celebra insulă unde toată lumea se grăbește să ajungă? Eu zic să începem cu Costiera Amalfitana compusă din Amalfi, Sorento, Ravello și Positano niște bijuterii de orășele înșirate de-a lungul țărmului, care te invită, fiecare dintre ele, să le descoperi frumusețea, să te ascunzi de soare la umbra livezilor de lămâi, să te răcorești în marea ce scaldă țărmurile și să-ți tragi sufletul la o terasă savurând un spritz al limoncello. Capri, oh Capri cu ai săi faraglioni scăldați de apa albastră și cu a sa Grotta Azzura, cu ale sale strazi șerpuite și vile cu grădini elegante ce te fac să crezi că ești într-un film. Pantofii mei mă urcă într-o barcă și mă poartă să descopăr o nouă insulă la fel de frumoasă, dar mai puțin cunoscută: Procida. O insulă pe care am descoperit-o anul trecut și care ne-a rămas la suflet. O insulă cu case colorate și oameni calzi, care te fac să te simți ca acasă, o insulă care-ți aduce tihnă. Fugim, fugim repede pentru că timpul este scurt și pantofii mei vor să-mi aducă aminte și de alte locuri pe care le-am vizitat cum ar fi Palermo cu a sa Capella Palatina toată în mozaic... nu pot descrie în cuvinte ce am simțit când am intrată în acestă mică bijuterie, Palermo cu al său Teatro Massimo, cu mâncăruri savuroase, oameni calzi și multe colțuri de explorat, dar să nu uităm de Nicolae Bălcescu, care a trăit aici în ultimii săi ani de viață și care are o statuie în unul dintre parcurile orașului. Pantofii mei sunt obosiți, dar este musai să mă poarte în Catania cu al său splendid Teatro Massimo Bellino cu o acustică la care multe teatre râvnesc, cu a sa Piazza Duomo unde se află celebra Fontana dell’Elefante și cu al său storico mercato del pesce unde turiștii se înghesuie pentru a gusta din delicatesele oferite de oraș. Pantofii mei nu mai pot alerga, însă își doresc foarte tare să mă poarte în Bari orașul cu cea mai lungă promenadă scăldată ziua de lumina razelor de soare și noaptea de elegantele felinare, orașul unde te poți ruga la Sfântul Nicolae să-i ocrotească pe cei mici, orașul care găzduiește Teatro Petruzelli, care a renăscut din propia cenușe, dar și orașul care te invită să descoperi gusturi culinare, care bucură papilele gustative. De la Bari poți să iei trenul și să faci o vizită în cele mai frumoase orășele de pe coastă: Polignano a Mare, Monopoli, Ostuni, Brindisi, Lecce, Matera, Alberobello, etc. fiecare dintre acestea având atuurile sale pentru a te face să te îndrăgostești și să revii ori de câte ori ți se face dor. Gata, pantofii mei de visare au cedat și vor să se odihnească, dar și-ar dori să facă asta în fiecare dintre orașele prin care m-au purtat, dar cred că este momentul să mă trezesc din acestă visare frumoasă, să las pantofii să se odihnescă (pentru că la cât am umblat s-au cam tocit) și să mă duc să-mi caut o nouă pereche de pantofi gată să pornească la drum prin frumoasa Italie, ca doar mai sunt atâtea orașe despre care nu am apucat să vă poveste: Salerno, Cinque Terre, Pompei, Vesuviu, Tivoli, Bassano del Grappa, Orvieto, Montepulciano, Arezzo, Caserta, Civita di Bagnoregio, Lucca, Montecasino, Genova, San Remo, Pisa, Siena, Spello, Sperlonga, Anzio, Bracciano, Pescara, Viterbo, dar și orașe pe care încă nu le-am descoprit, dar o vom face într-o zi, cât de curând sper.

A presto!